Pentru ai mei

Pentru ai mei Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Pentru ai mei, Cultural Center, DN2H, nr. 1, Vicovu de Jos.

Platformă asociativă de sprijin pentru limba și cultura română, susținută de un consorțiu de asociații culturale, non-profit, neguvernamentale și apolitice din România și Ucraina

Mulțumim celor care au donat!Vă rugăm să distribuiți acest mesaj ca încurajare pentru alții!Dacă doriți, puteți să copia...
28/03/2026

Mulțumim celor care au donat!
Vă rugăm să distribuiți acest mesaj ca încurajare pentru alții!
Dacă doriți, puteți să copiați imaginea și textul

Și eu am donat !

ZECE LEI PENTRU AI MEI - Campanie civică de subscripție publică pentru înființarea unui centru cultural rural al românilor din regiunea Cernăuți
Donați acum: https://zecelei.pentruaimei.ro

28/03/2026
https://www.facebook.com/share/p/1KFLoiXccY/
18/02/2026

https://www.facebook.com/share/p/1KFLoiXccY/

e ziua națională a lecturii! 🇷🇴
vă invităm să citiți!
și să descoperiți!
una dintre editurile istorice bucureștene.
1920, deci mai bine de un secol
😉
director și proprietar: Petre C. Georgescu-Delafras,
un om cu șapte clase primare, venit de la țară.
sediu: Strada Mătăsari nr. 23
clădirea era și locuința sa și sediul editurii.

străbunicii noștri, unii dintrei ei plugari,
citeau de la Cugetarea: Ion Agârbiceanu,
Cezar Petrescu, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu,
Gala Galaction, Nichifor Crainic, Gib Mihăescu, Victor Ion Popa și traduceri din Jules Verne,
Emile Zola, Victor Hugo, Lamartine, Dostoievski,
Maxim Gorki, George Sand, Pierre Loti,
Anatole France, Emil Ludwig, Thomas Mann.

11/02/2026

ZECE LEI PENTRU AI MEI - Campanie civică de subscripție publică pentru înființarea unui centru cultural rural al românilor din regiunea Cernăuți

Donațiile se pot efectua aici : https://zecelei.pentruaimei.ro/

Toate detaliile se pot găsi pe pagina noastră și pe website.




07/02/2026

Luncă, luncă, vale adâncă, vin românii să te plângă...

În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, circa 600 de țărani români din nordul Bucovinei ocupate, au pornit prin viscol și nămeți spre Prutul înghețat. Fugeau de sub jugul sovietic, căutând drumul spre România. Erau oameni simpli care și-au riscat viața pentru libertate.

Trădați de clasa politică română, abandonați pe teritoriul cedat Uniunii Sovietice, acești oameni au ales să-și ia soarta în propriile mâini.

La câteva sute de metri de noua graniță, pe malul Prutului, au dat de o sârmă ghimpată. Crezând că au trecut în siguranță, au strigat „ura!” de bucurie. Acel strigăt i-a trădat.

Mitralierele sovietice au deschis focul imediat. Masacrul a durat ore întregi. Cei mai mulți au murit acolo, în zăpadă, la un pas de salvare.
Gropile comune au fost săpate de localnicii din satele din apropiere, siliți să îngroape trupurile celor uciși.

În iulie 1941 a fost descoperită o singură groapă dintre cele trei, cu 107 cadavre.

Celelalte două fuseseră luate de viiturile Prutului – până și morții nu au avut parte de odihnă.

Dumnezeu să-i odihnească în pace.

Sufletul Moldovei

07/02/2026

7 februarie 1837: S-a născut poetul Vasile Bumbac.

Vasile Bumbac (7 februarie 1837, satul Costâna, județul Suceava – 27 februarie 1918, Suceava) a fost un poet român din Bucovina.

Fiu de ţăran, Vasile Bumbac a primit primele cunoştinţe de la un dascăl ambulant, şi anume Iordache Bucătaru. Abia în anul 1851 devine elev al şcolii primare din Suceava, iar trei ani mai târziu elev al Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuți, unde, pe lângă limba germană, studiază limba română şi limba latină, apoi istoria, ştiinţele naturale etc.

În anul 1860, Vasile Bumbac a locuit la Cernăuți, împreună cu Mihai Eminescu, la profesorul Aron Pumnul.

Un eveniment deosebit l-a copleșit pe tânărul elev bucovinean: în anul 1861 a fost arestat de autoritățile austro-ungare pentru agitația făcută în timpul campaniilor electorale. Au urmat persecuții repetate din partea autorităților și ca urmare Vasile Bumbac este silit să plece la Blaj, având o bursă din partea Consiliului de Miniştri de la Bucureşti, iar în 1862 îşi ia diploma de bacalaureat.

Timp de un an a urmat cursurile Seminarului Teologic din Blaj, după care s-a transferat la Institutul Teologic din Cernăuți. A primit o bursă de la Fondul Religionar Greco-Oriental al Bucovinei, a abandonat studiile teologice şi s-a înscris, în 1864, la Facultatea de Filosofie a Universității din Viena.

În calitate de student s-a apropiat de scriitorii antici Homer, Horațiu, Virgiliu, Ovidiu ş.a., încercând apoi să le traducă lucrările. În toată perioada studiilor de la Viena, Vasile Bumbac a continuat prietenia cu Mihai Eminescu şi cu pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi.

Ca urmare a activității sale militante, a fost ales președinte interimar al Societății literare şi ştiinţifice studenţeşti, vicepreşedinte şi membru în secția literară a Societății România Jună". Vasile Bumbac, de-a lungul vremii, s-a impus în viaţa culturală a Bucovinei: vicepreşedinte şi preşedinte al Comitetului central pentru organizarea sărbătorii de la Putna din 1871; membru în Comitetul de conducere în Societatea “Școala română”; membru sprijinitor al societății de cântare “Ciprian Porumbescu”; membru activ și președinte al Societății “Clubul român” ș.a.

În anuarul liceului din Suceava pe anul școlar 1876/1877, ,,Programm des griech.-orient. Ober-Gymnasiums in Suczawa", figurează 17 profesori. Între aceștia se găsea și Vasile Bumbac, numit în 1874, care preda română, greacă și latină.

Este înmormântat în Cimitirul Pacea din Suceava.

În prezent, școala din Costâna îi poartă numele, în holul ei găsindu-se un bust al poetului (precum și poeziile reprezentative ale acestuia), iar pe soclul bustului lui Mihai Eminescu din Suceava se află un altorelief cu chipul lui Vasile Bumbac.

Profesorul Emil Talianu a scos prima carte dedicată poetului și omului de cultură Vasile Bumbac, cu titlul “Aproape de Luceafăr”.

https://www.facebook.com/share/p/1NUu8aJEtb/
06/02/2026

https://www.facebook.com/share/p/1NUu8aJEtb/

Premiera „Poemei Române" compusă de George Enescu

Pe 6 februarie 1898, a avut loc premiera absolută a Suitei simfonice pentru orchestră Poema Română de George Enescu. Această primă interpretare a fost un moment important în cariera tânărului compozitor, care avea doar 16 ani la acea vreme. Compoziția a fost prezentată de orchestra L’Association Artistique (care mai târziu a devenit L’Orchestre des Concerts Colonne) din Paris, sub bagheta lui Enescu.
Aceasta a fost a doua sa apariție publică ca și compozitor și primul dintre numeroasele sale succese internaționale. Premiera s-a desfășurat la Théâtre du Chatelet și a fost un triumf atât în fața publicului, cât și a presei, fiind foarte apreciată pentru evocarea romantică a caracterului național român. Enescu a fost primit cu mult entuziasm de publicul parizian, faimos pentru exigența sa.
Premiera din România a avut loc pe 13 martie 1898 la Ateneul Român, fiind interpretată de Orchestra simfonică a lui Eduard Wachmann, tot sub conducerea lui George Enescu.
De asemenea, Poema Română a fost dedicată reginei Elisabeta a României, iar imnul României încheie lucrarea, subliniind simbolic „lauda patriei” dorită de Enescu. (Surse:Jurnal FM/ foto: Glasul Cetatii)

https://www.facebook.com/share/p/1Ay1x9VTxB/
06/02/2026

https://www.facebook.com/share/p/1Ay1x9VTxB/

La împlinirea a 175 de ani de la nașterea omului de știință și politicianului Spiru Haret (1851-1912), Biblioteca Academiei Române organizează, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, în data de 24 februarie a.c., o sesiune omagială consacrată ilustrului cărturar al cărui nume a devenit un reper în modernizarea și dezvoltarea învățământului românesc. Manifestarea va avea loc în Amfiteatrul „Ion Heliade” din cadrul B.A.R. de la ora 11.00.

De asemenea, între 24 februarie și 05 martie 2026 a.c., în sala „Theodor Pallady” a B.A.R. va putea fi vizitată o expoziție menită să readucă în prim-plan personalitatea lui Spiru Haret, sub toate fațetele activității sale publice, prin fotografii, documente, manuscrise din Arhiva Bibliotecii Academiei Române.

În cadrul Sesiunii omagiale, moderată de dr. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române, vor lua cuvântul Președintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, General-maior Ionel Cătălin Stegăroiu, Șef al Statului Major al Jandarmeriei Române – Rolul educației în asigurarea securității interne a României, Ionel Florian Lixandru, Inspector Școlar General al Municipiului București – Rolul Școlii în Societate: viziunea și provocările prezentului, Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Director General al Muzeului Național al Literaturii Române – Spiru Haret – un vizionar al nevoilor sociale.

Într-o perioadă în care situația din sistemul educațional și al cercetării românești ridică legitime îngrijorări, sesiunea dedicată lui Spiru Haret la Biblioteca Academiei Române aspiră, în subsidiar, să furnizeze și un prilej de reflecție asupra acestor incertitudini.

Address

DN2H, Nr. 1
Vicovu De Jos
58000

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Pentru ai mei posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Establishment

Send a message to Pentru ai mei:

Share