09/08/2021
O zi este o călătorie prin timp, prin 24 de ore, cât socotim că măsoară o zi. Se spune că o zi nu mai are 24 de ore, ci mai puține, poate 16, pentru că zilele s-au scurtat. Cu toate astea, continuăm să credem că ziua măsoară 24 de ore. La jocul de moară există 24 de puncte pe tablă, pe cele 3 pătrate concentrice ale jocului. Simplă coincidență ? Poate că jocul de moară a fost conceput ca să reflecte modul în care socotim trecerea timpului. În timpul unei zile, principala preocupare a oamenilor este lupta pentru supraviețuire. Și la jocul de moară se poate duce această luptă, pentru că jucătorii trebuie să fie foarte atenți să nu își piardă piesele de pe tablă de joc. Cele nouă piese cu care începe jocul fiecare jucător, sunt foarte ușor de pierdut, la cea mai mică greșeală. Oare această pierdere a pieselor la jocul de moară ar putea echivala cu o pierdere a timpului ? Nouă piese ar putea însemna nouă ore. Dacă adversarul îți capturează o piesă, rămâi numai cu 8 piese. Sau să zicem cu 8 ore. Dacă un jucător a pierdut 6 piese, atunci rămâne numai cu 3 piese pe tablă și poate sări oriunde pe tabla de joc. Oarecum i se oferă o șansă să recupereze terenul pierdut. Sau timpul pierdut ? Dacă unul din jucători rămâne cu numai două piese pe tablă, jocul s-a terminat, pentru că numai cu minim trei piese se poate face moară. Moara presupune alinierea a trei piese pe câmpul de joc. Să spunem că e vorba despre trei ore aliniate în cele 24 de ore de pe cadranul ceasului. Pe fiecare din cele trei pătrate ce alcătuiesc jocul de moară se află câte 8 puncte. Pe care le putem socoti câte 8 ore. Dar orele fiecărui jucător să presupunem că sunt cele nouă piese cu care începe jocul. Aceste ore pot fi pierdute sau câștigate de unul din jucători. Odată cu trecerea sau pierderea timpului, se presupune că apare o "criză de timp". Ar putea semnifica oare jocul de moară o luptă pentru timp ? Cele 24 de ore de pe tabla de joc sau cele 8 de pe fiecare pătrat sunt stabile, neschimbate. La moară, nu pot fi pierdute decât piesele (orele) cu care jucătorii încep jocul. Dacă unul din jucători pierde din piese, e firesc să între în alertă și să joace cu mai mare atenție, ca să nu piardă jocul.
În filmul Codul Sursă personajul principal care ducea în mod repetat o cursă contra-timp, întreabă pe cineva : Ce ai face dacă ai ști că mai ai mai puțin de un minut de trăit ? Răspunsul era :" Aș face ca acele secunde să conteze" .
La fel și la jocul de moară, dacă cineva rămâne cu mai puține piese pe tablă de joc, trebuie să facă tot posibilul ca acele piese să conteze. Să zicem că în realitate, un om poate să dispună așa cm vrea de 9 ore din timpul zilei. Sau poate de mai puține. Celelalte ore le sacrifică în alte scopuri independente de voința sa. Poate în numele supraviețuirii. La locul de muncă sau în cadrul familiei. Cu atât mai prețioase devin orele de care dispune în mod liber și cu care poate face orice dorește. La jocul de moară, la începutul jocului, cele noua piese pot fi dispuse oriunde pe tablă de joc. Un moment de neatenție poate conduce imediat la pierderea unei piese, dacă celalalt jucător aliniază trei piese și face moară. Poate că și în realitate se poate spune că trebuie să ne aliniem timpul personal de care dispunem, la timpul general, stabilit să cuprindă 24 de ore fix. Orice am face, trebuie să ne încadram în acest timp general sau în mai puține ore, să zicem în 8, câte are un program obișnuit la un loc de muncă, adică tot atâtea câte se află pe fiecare pătrat la jocul de moară...Fiecare zi poate semnifica un nou început, o nouă șansă de a lua lucrurile de la capăt și de a le face să meargă mai bine decât în ziua precedentă sau zilele precedente. Și la jocul de moară se poate învăța din greșeli, și pe urmă să jucăm mai bine. În filmul Codul Sursă, personajul principal trebuia să facă progrese, pentru ca în cele maxim 8 minute de care dispunea de fiecare dată când revenea la misiunea lui, să-și poată duce la bun sfârșit acea misiune. Nu avea timp de pierdut. Trebuia să valorifice cât mai bine timpul de care dispunea. La moară, cele 9 piese cu care jucătorii încep jocul, trebuie plasate și deplasate pe tabla de joc, cu scopul de a se face moară și de a putea deschide și închide moara, fără opoziție din partea jucătorului advers, dacă se poate...
Dacă împărțim o zi de 24 de ore în trei părți egale, obținem câte opt ore ptr fiecare parte a zilei. Pe fiecare din cele 3 pătrate din jocul de moară se află câte opt puncte(ore)... După ce jucătorii își plasează unde vor piesele pe tablă, le deplasează de la un punct la altul, pe cele trei patrate, ceea ce poate echivala cu o deplasare de la o oră la alta. Adică un fel de călătorie prin timpul unei zile, cu propriul timp de 9 ore ( 9 piese), cu care începem jocul de moară.
Am fost învățați ca timpul este limitat și că "trece" implacabil de la o oră la alta. Cu piesele (sau orele) de care dispunem la jocul de moară, ne putem deplasa în orice direcție prin cele 24 de puncte (sau ore) de pe tabla de joc. Asta dacă nu ne sunt blocate piesele. Dacă nu sunt blocate, le putem deplasa liber pe tablă. Și putem să dispunem câte trei piese în linie ca să facem moară. Apoi putem deschide și închide moara.
Toți oamenii se conformează aceluiași timp pe care îl indică ceasul sau convențiilor obișnuite legate de timp. Cu toții depindem de același timp, încercăm să ne încadrăm în același timp pe care îl percepem ca fiind fixat la 24 de ore în fiecare zi. Sigur că nu vedem lucrurile chiar așa. Percepem timpul și din perspectiva calendarului, adică a săptămânilor sau lunilor care vin și pleacă la fel de rigid ca și orele de pe ceas. Dar de regulă, perspectiva obișnuită a omului obișnuit se rezumă la câteva ore din zi, asupra cărora își concentrează atenția și își fixează obiectivele imediate. Obiectivele pe termen lung, sunt fixate oarecum în cadrul unui timp imaginar, care există undeva în viitor, dar trebuie să mai așteptăm până va veni acel timp. Și la moară ne putem fixa obiective sau planuri de joc. Cum se va desfășura jocul, depinde de felul în care joacă fiecare. Cum ne folosim piesele (sau timpul) de care dispunem, e o chestiune de alegere. Dar și de pricepere.
Vrei să plece virusu din țară ?
Joacă Moară !
