Astra Poetic

13/07/2026

07/07/2026

24/06/2026

Sprâncenele i s-au ridicat a mirare când au sunat clopoțeii,
chemarea către casa cea nouă.
Vino în straie de sărbătoare,
acasă e mereu aprinsă lumina!
A venit mirosind a câmp înflorit,
și brăduț au cusut femeile satului, împletind
tinerețea cu vrednicia.
A fost călătoare prin lumi fără să știe dinainte vreun drum
și s-a întors cu lumea cuprinsă-n veșmânt
fiecare cale întortocheată i s-a cusut pe piept și pe mâneci.
S-a dus aidoma gândului și printre suflete neștiute
a învățat să-și spună povestea
acum stă aievea,
perechea predestinată.
Pe uliță – o horă de altițe-nflorate,
pe deal – un cor de fecioare
cocoțat pe umerii albi ai amiezii,
soarele face cu ochiul.

Universală a Iei
Desen de Iulia Teodorescu

16/06/2026

05/06/2026

Oana Cătălina Ninu, "mască. martie 2020"

până la urmă toți ajungem acolo
peronul se golește șinele sclipesc
toate dorințele rămân în urmă –
câteva haine strâmte și grele
ușor demodate

ieri, în metrou
transpirația pistruii gropițele
macul dintre dinți rujul pudra ultra-mată
rictusul din colțul gurii
convingerea că nouă nu ni se poate întâmpla

cineva a traversat strada de mai multe ori
cu viteze diferite
pentru a stabili cât durează
culoarea verde a semaforului

cineva a decis
ceilalți s-au conformat

azi doar ochelarii și fruntea
laba gâștei și rimelul
mâinile umede în mânuși de unică folosință
gaura șosetei în adidașii de firmă
scaunul gol dintre două ocupate

luminița din colțul ochiului
ghemul de carne vie din burta mea

cineva a decis
ceilalți și-au încrucișat mâinile pe piept

senzația că ai trecut pe roșu fără să știi

micile riscuri asumate zilnic
cursele uber fără centură
aragazul verificat obsesiv
țigările poștite în fața clădirii de birouri

trag adânc aer în piept
îmi apăs masca mai tare peste față

pe peronul de la Unirii
o baie de mulțime este un act de curaj

în căști – un podcast inspirațional
dream big, make your life a masterpiece

27/05/2026

Constantin Buduleci, "Despre oboseală și neoboseală (bătrânețe și nebătrânețe)"

Când eram mic, bătrâni erau cei de o seamă cu tata. Acum, eu sunt la vârsta lui de atunci și îi consider tineri pe cei de șaptezeci de ani. Mersul lor încet, gândirea lentă. Vor doar să mimeze că pământul se învârte mai încet.

dintre toate zilele
cele mai aproape
de moarte
sunt mai pline

Cunoscusem un bătrân de doisprezece ani care reușise să ajungă la facultate. Nimeni nu avea curajul să îl facă bătrân, poate pentru că era prea rapid. Cei bătrâni par să aibă ADHD când se sperie și stau atât de calmi când mor. Fratele meu când a murit era un bătrân de un an și zece luni. Toată viața mama a povestit cât era de inteligent.

am obosit
dar mai puteam
cumva
să mă odihnesc

Când ești copil, amintirile tale sunt visele. Când ești bătrân visele devin amintiri. În floarea vârtei nu mai faci diferența dintre vise și amintiri. Ne mințim că suntem tineri maturi ca să evităm să spunem tineri bătrâni.

de la o vârstă
visăm mai frumos
ceea ce a fost
nu ce va fi

Mi-a spus o bătrână că partea cea mai frumoasă din viața ei a fost când era amantă. Devenise atât de liniștită pentru că nu îi păsa de nimeni. Acum i-ar păsa doar de Dumnezeu, dar oricum, cine își mai dorește o amantă bătrână. Dumnezeu nu este cel mai bun amant.

iubirea acoperă
rușinea
cum odată
o frunză a acoperit
liniștea

Un bătrân a oferit un buchet de flori soției. Ea nu l-a sărutat, doar a privit cel mai urât buchet cu cele mai frumoase flori. A spus mulțumesc. Cândva l-ar fi îmbrățișat, sărutat, poate ar fi făcut s*x în bucătărie. S-au așezat amândoi la masă și s-au privit ca după o partidă zdravănă de s*x.

mesele unesc
transmit
țin
oferă
și uită imediat

Totul e ca o călătorie cu autobuzul. Stai doar pe scaun dar ajungi obosit la destinație.