Razesii din Pogonesti

Directions Website

Razesii din Pogonesti Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Razesii din Pogonesti, Cultural Center, Com. Pogonesti, Jud. Vaslui, Pogonesti.

Dorim ca prin acest demers să promovăm valorile culturale locale și să le oferim tinerilor posibilitatea să participe activ la viața socială și culturală a localității.

30/07/2026

„Lucrurile sunt laolaltă; nu sunt aruncate la întâmplare. Toate au legea lor și de se schimbă. Când prinzi ceva, să știi că lucru ăsta este deosebit, da’ se întâmplă tot împreună, că doar el stă pe ceva de-l ține. Lucrurile sunt legate așa cm e mâna de trup și toate de suflet; nu le poți desface, că atunci ele nu mai sunt.” (Maria Pomană, 47 de ani, știe carte, Zărnești, Brașov, 1970)

Ernest Bernea – Cadre ale gândirii populare românești (Cartea Românească, 1985)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Ernest Bernea | Spălatul rufelor la moară, Drăguș, județul Brașov (BE-29)

29/07/2026

Să iei din 9 ogoare 9 spice de grâu și din tot spicul câte un fir – să-l pui într-un sipușor cu agheasmă și să-l porți în buzunar, căci oriunde, și la judecată de te vei duce, vei izbândi. Căci, dacă te iubesc oamenii, te și cinstesc și vorba-ți e băgată în samă, le place să te asculte și izbândești ce grăiești. Tot acele fire le poți semăna și grâul ce va răsări tot așa îl porți, pentru cinste și dragoste.

Elena Niculiță-Voronca – Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1998)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Iosif Berman | La seceriș, 1911-1941(B-5572)

28/07/2026
28/07/2026

În ziua de 25 iulie se prăznuiește Adormirea Sfintei Ana, maica Născătoarei de Dumnezeu, pe care poporul o numește mai pe scurt Sfânta Ana, iar prin unele locuri din Moldova încă și Ana Ospinia.

Această zi nu se serbează de toți, iar acei care o țin cu nelucru, socot ca Sfânta Ana le va ajuta, fiind o sfântă cu totul blajină și milostivă.
Prin unele părți o serbează și de frică să nu cadă în somnul cel lung, să nu dea în somnul cel lung, adică în somnul morții. Prin Muscel se zice că-i rău de adormit, adică acel ce lucrează în această zi, și alții ai lui, pot să cadă în somn și să doarmă trei și chiar o săptămână de zile.

Prin Transilvania se aude următoarea legendă cu privire la Sfânta Ana:
Zice că pe vremea Sfintei Ana se strânsese într-un sat din Palestina o mare mulțime de popor, ca a minune, la un fecior, despre care se zicea că știe face minuni mai altcum ca Domnul Hristos.

Sfânta Ana, auzind de vestea aceasta, s-a dus și ea să vadă pe feciorul făcător de minuni. Ajungând la el acasă, și-a spălat picioarele înainte de a intra în casă, după cm era datoria pe acolo, și cu smerenie s-a apropiat de el, rugându-l ca să facă, dintr-un rug uscat, unul verde și înflorit.
Feciorul acela însă, neștiind face nicio minune, s-a mâniat pe Sfânta Ana și a dat-o pe ușă afară, batjocorând-o înaintea tuturor celor ce se aflau acolo.

Sfânta Ana însă nu a zis nimica, fără îngenunchind înaintea casei, unde locuia el, a început a-l blestema. Și pe când își împreuna mâinile spre a le înălța în sus către Dumnezeu, vede că-i lipsește inelul ce l-a moștenit de la scumpa maică-sa.

Atunci s-a priceput Sfânta Ana că ea n-a avut de lucru cu un făcător de minuni, ci cu un mare meșter de tâlhării, că ea numai după ce a văzut că-i lipsește inelul, a băgat de seamă că numai el, luând-o de mână și scoțând-o cu putere pe ușă afară, i-a scos inelul din deget.
Supărată de această pățanie, a început a se ruga lui Dumnezeu să-l prefacă spre pedeapsă în inel, ca să se sature de a mai face tâlhării, precum a făcut mai înainte.

Rugăciunea Sfintei Ana se auzi la cer, ca pe când își sfârși ea rugăciunea, spre mirarea tuturor delor din casă, el se făcuse nevăzut, prefăcându-se într-un inel mic și zgrăbunțos, care s-a înfășurat în jurul unei crenguțe de pe un pomișor ce era înaintea casei lui.

Din acest inel au ieșit apoi mai târziu o mulțime de omizi și din fiecare omidă câte un fluturaș micuț, spre mirarea și uimirea tuturor celor de față.
Iar Sfânta Ana, văzând minunea și puterea lui Dumnezeu, le-a zis:
- Niciodată să nu vă lăudați că știți face mai mult ca Dumnezeu, căci Dumnezeu într-o minută pe toți vă poate preface în cele mai nemernice vietăți!
Și de atunci se crede că se trage inelariul sau fluturele inelat.

Tudor Pamfile – Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic (1910)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Oroveanu | Fată lângă troiță, Densuș (O-221)

28/07/2026

Plăcinte românești dulci, așa se cheamă niște plăcințele hațegane cu larg și colorat fald ardelenesc, articulat pe o clasică croială greco-latino-orientalo-valaho-moldovenească.

Aluatul: 500 g făină, 2 ouă, 2 linguri de zahăr, lapte dulce cât primește. Se înmoaie făina cu ouă, lapte dulce, zahăr, se frământă bine până face beșici.

Umplutura: 300 g brânză de care aveți, 3 ouă, 1 pahar de lapte acru, 1 lingură zahăr, 2 linguri făină de „cucuruz”. Se face un „scrob” cu toate astea.

Se întind rotund bucățele de aluat, se umplu cu „scrob” și se adună marginile buchet, strâns, să se lipească bine, apoi se mai teșesc o dată, ușor, cu făcălețul. Se încingeo tigaie cu „unsoare” (untură, pentru cine n-a fost la Beliș și n-a mâncat pâine prăjită pe plită, frecată cu unsoare și usturoi) și se prăjesc plăcintele pe ambele părți. Se scot, se ung cu unt de oaie și se pun pe un talger, una peste alta, să se înmoaie.

Se oferă cu smântână, zahăr și lapte dulce, nu e nimic mai bun, dacă tocmai ai coborât de la lacul Gemenele ori de la Tăul Negru, pe valea Zălătuii, printre fagii groși cât o casă, printre rugii de zmeură înalți ca niște căpițe – totul e supradimensionat în Retezat, te miști printr-un fel de Cretacic vegetal, supraviețuind misterios, o lume fantastică în care brusturii au mărimea unei roți de basculantă, iar ferigile sunt un fel de palmieri – și ești frânt.

Rețeta este extrasă din volumul „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”. Ediție răscroită de Radu Anton Roman (2006)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Leopold Adler | Femei şi bărbaţi în costume populare la câmp, sat Zeicani, comuna Sarmisegetuza, județul Hunedoara, 1872-1924 (AL-489)

22/07/2026
22/07/2026

Unii zic că vizitiul lui Sfântul Ilie [20 iulie] ar fi fost Ilie Pălie [21 iulie], alții spun că Sfântul Foca [22/23 iulie] ar fi mânat căruța. Oamenii știu despre toți trei că stăpânesc trăznetele și furtunile, tunetele și fulgere. În ziua Sfântului Foca oamenii nu mai muncesc pentru a nu abate asupra lor vreo pedeaspsă, fie vâlvătăile focului asupra caselor, fie grindină cât oul peste holde. Atât de temut este Sfântul Foca că până și turcii îl țin.

„Memoria Satului” … taifas despre sărbătorile românești (Ars Docendi, 2000)

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR - Colecția Fototeca MAP | Doi bărbați pozând lângă o căruță, Muntenia (MAP-5327)
---> https://tinyurl.com/2354kskw

08/07/2026

O mahala tătărească în Constanța. Anul 1907

Address

Com. Pogonesti, Jud. Vaslui
Pogonesti

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Razesii din Pogonesti posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share