Deobicei ceva bun. Acest ceva bun porneşte din spiritul mereu tânăr şi aplecat spre cultură. Aici toţi ne-am găsit un locul: în sport, muzică, activităţi culturale. Aici, pe lângă marele complex industrial cu suişurile vremelnice, pe lângă un renumit complex sportiv, pe lângă numeroase locaşuri de cultură, a dăinuit o bibliotecă : Biblioteca Municipală “Radu Rosetti”. Biblioteca Municipală "Radu R
osetti" continuă, la alte dimensiuni desigur, activitatea Societăţii Culturale "Cosânzeana". Există în colecţiile actualei Biblioteci numeroase mărturii, extrase din publicaţiile seriale ale vremii şi fotografii din care se poate constata implicarea societăţii culturale, înfiinţate în 1928, în viaţa culturală şi artistică a comunei Oneşti (la acea vreme) prin organizarea unor variate manifestări şi activităţi cu caracter permanent (şezători literare, teatru, recitaluri corale, seri de dans). Astăzi în bibliotecă mai există un număr de 25 volume, constituite într-un fond special, care au făcut parte din colecţiile Bibliotecii Societăţii Culturale "Cosânzeana", colecţii care numărau în deceniul al 3-lea aproximativ 700 volume. Resursele necesare dezvoltării colecţiilor de bibliotecă erau obţinute prin organizarea de spectacole şi serbări urmate de baluri.
În 1936 Societatea Cosânzeana a dobândit personalitate juridică, funcţionând în condiţiile Legii 21/1924. Apariţia "Legii pentru înfiinţarea serviciului social" în 1938 (în care se menţionează: "Celelalte societăţi culturale, persoane juridice, sunt datoare să-şi însuşească programul de activitate al serviciului social şi să colaboreze cu căminul cultural ca secţie a lui") a condus la intensificarea ritmului activităţilor organizate în colaborare de Societatea "Cosânzeana" şi Căminul Cultural "Spiru Haret", înfiinţat în 1932. Din cauza evenimentelor impuse de participarea României în cel de-al doilea război mondial, activitatea culturală este întreruptă, iar o bună parte din fondul bibliotecii s-a deteriorat sau pierdut. În anul 1948 Biblioteca Societăţii Culturale "Cosânzeana" îşi reia activitatea în Căminul Cultural, transformându-se în 1950 în Bibliotecă Sătească. Colecţiile Bibliotecii au crescut de la 2.040 volume în 1950, 39.120 volume în 1968, la 72.350 volume în 1978, în 50 de ani de activitate Biblioteca reuşind să concentreze aderenţele culturale ale oneştenilor şi să formuleze servicii culturale adecvate exigenţelor acestora. După 1968 Biblioteca, devenită "Municipală", este o instituţie importantă a spaţiului cultural desemnat, dezvoltând şi prelucrând ştiinţific fondul de carte, tipărind materiale informative, modernizând modalităţile de comunicare a colecţiilor şi de diseminare a informaţiilor, constituind un fond consistent de documente de interes local şi alte colecţii speciale care au oferit ample oportunităţi de informare şi formare locuitorilor oraşului şi ai localităţilor din zonă. Cu toate disfuncţionalităţile generate de condiţiile impuse de sistemul trecut - planificarea centralizată în cultură, limitarea fondurilor şi a posibilităţilor de opţiune în achiziţia de documente, subdimensionarea personalului de specialitate, Biblioteca si-a găsit modalităţile de acţiune culturală cele mai apropiate solicitărilor beneficiarilor instituţiei. Oneştiul a constituit în perioada anilor 60-70 loc de "exil" pentru intelectualii de marcă, dar şi perspectiva de realizare profesională pentru generaţii de absolvenţi. Aceştia au căutat nu o dată în bibliotecă locul în care să poată disimula activităţi culturale mai puţin agreate de puterea politică a vremii. Semnificativ în acest sens rămâne cursul de educaţie muzicală susţinut de renumitul muzicolog Eugen Pricope şi de dr. Dorin Speranţia. Prin efortul personalului încadrat, s-au îmbunătăţit permanent formele de activitate biblioteconomică, astfel încât numărul beneficiarilor serviciilor oferite de bibliotecă a crescut constant, ajungându-se în anul 1990 la o frecvenţă anuală de 59.119 vizite, în comparaţie cu 7.337 în 1980. Deschiderea democratică de după 1990 a creat premisele intensificării activităţii şi pe alte segmente specifice desfăşurării vieţii culturale in contextul economiei de piaţă. Ultimii ani au însemnat pentru bibliotecă o perioadă de efervescenţă culturală concretizată în organizarea unor manifestări de amploare, alături de cele intrate în tradiţia bibliotecii (audiţii muzicale, proiecţii video, conferinţe, lansări de carte, expoziţii documentare).
