Cartea cu poze

Cartea cu poze Citate duhovnicesti ilustrate cu poze lumesti.

,,Când noi ne spunem rugăciunile și ne apropiem de Dumnezeu, e ca și cm s-ar pune o plapumă mare și groasă peste ciobur...
22/04/2026

,,Când noi ne spunem rugăciunile și ne apropiem de Dumnezeu, e ca și cm s-ar pune o plapumă mare și groasă peste cioburile vicilor și pornirilor noastre interioare, pășim peste ele și nu simțim mare lucru. Dar după ce rugăciunea se subțiază, dispare acea plapumă și începem să simțim cioburile firii noastre și a firii celuilalt. Simțim totul cu o greutate îngrozitoare."

19/04/2026

Cu câtă luare-aminte trebuie să fim în timpul Sfintei Liturghii…

Să nu ne lăsăm furați de vorbele din jur, să nu auzim pe tanti Floarea ce spune despre cutare al lui cutare, să nu căutăm prilej de glumă, de vorbă sau de tulburare.

Nu doar să nu ne smintim pe noi, ci să nu fim nici pricină de sminteală pentru alții.

Câtă pază a minții și a inimii ni se cere în casa lui Dumnezeu…

Pentru că fiecare clipă pierdută în împrăștiere poate fi o clipă pierdută din întâlnirea cu El.

" Sau, deşi ştim că trebuie să evităm mişcările în timpul Sfintei Liturghii, ispititorul poate pune într-un moment sfânt pe o soră să răsfoiască foile la strană şi astfel pricinuieşte zgomot, distrăgând pe ceilalți. Aud ,fâş-fâş", ,,Ce se întâmplă?" îmi spun, şi astfel mintea fuge de la Dumnezeu şi se bucură aghiuță. De aceea să luăm aminte să nu ne facem pricini de distragere a atenției celorlalți în timpul slujbei, căci pricinuim pagubă oamenilor şi nu ne dăm seama. Sau să spunem că urmăriți o citire. Când citețul ajunge la punctul cel mai sfânt, prin care se vor ajuta oamenii, atunci sau se va trânti uşa cu putere de curent, sau va tuşi cineva şi li se va distrage atenția şi nu se vor folosi de acel cuvânt sfânt. Şi astfel îşi face aghiuță treaba lui.

O, dacă l-ați vedea pe diavolul cm se mişcă! Nu l-ați văzut şi de aceea nu pricepeți unele lucruri. Face totul pentru ca omul să nu se folosească duhovniceşte." (Sf. Paisie Aghioritul)

Cât har se pierde...pentru o vorbă in șoaptă...

17/04/2026
,,În vremea în care a împărăţit, Leon cel prea Înţelept avea o soţie îmbunătăţită foarte şi sfântă, numele ei fiind Teof...
17/04/2026

,,În vremea în care a împărăţit, Leon cel prea Înţelept avea o soţie îmbunătăţită foarte şi sfântă, numele ei fiind Teofana, care s-a sfinţit mai de pe urmă pentru faptele ei cele bune, după cm se vede în Sinaxar, în 16 zile ale lui decembrie.

Deci mai înainte de a se săvârşi Sfânta Teofana, a venit mare boală împăratului, şi durere nevindecată, care se zice piatră, că se nasc oarecare pietre înăuntru în mădularul cel ascuns, şi astupă drumul udului, şi nu poate să iasă udul, pentru care pricină mulţi au murit. Aşadar, chinuindu-se Leon, s-au adunat toţi doctorii şi nu puteau să-l vindece. În săptămâna zisă a brânzei l-au strâns durerile atât, încât au hotărât doctorii cm că moare, şi au pregătit cheltuielile morţii.

Atunci, fericita împărăteasă văzând că nici un doctor pământesc nu putea să-l vindece, a alergat la Cel Ceresc. A intrat în cămara cea împărătească, şi căzând înaintea Sfintei Icoane a Maicii lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu lacrimi fierbinţi se ruga ca să-i dăruiască puţină viaţă bărbatului ei, până ce ar veni în vârstă Constantin, fiul lor, ca să nu se primejduiască împărăţia. Făcând rugăciune, dar, împărăteasa cetăţii şi rugând pe Stăpâna cerului şi a tot pământul, a auzit un glas nevăzut zicând: „Nu te întrista, Teofano, că astăzi vine buruiana cea vindecătoare, ca să vindece pe bărbatul tău”.

Aceasta auzind Sfânta, s-a bucurat foarte şi, alergând către cel bolnav, îl văzu cm că era în ceasul cel mai de pe urmă, ca să-şi dea sufletul, şi doctorii au făcut sfat ca să-l spintece. Iar ea le-a zis lor că degrabă vine alt doctor ca să-l vindece, şi după multe ceasuri, când socotea cm că de tot a murit, văd că vine degrabă o călugăriţă, Agati cu numele, care era în Biserică, şi ţinând Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu cea din Hrisopighi un vas cu apă din acea vindecătoare, a zis acestea către împărăteasă: „Astăzi când m-am sculat de dimineaţă şi împodobeam biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, am auzit un glas, zicându-mi: «Agati, ia degrabă puţină apă din izvorul meu, ca să duci împăratului să o bea, ca să se vindece şi el şi să înceteze şi durerea Teofanei iubitei mele, care cu lacrimi strigă către mine»”. Deci i-a dat împărăteasa apa celui bolnav şi îndată, o! grabnică izbăvire!, cm a băut-o, s-a vindecat desăvârşit, şi atâta putere a luat, încât s-a sculat din pat sănătos, ca şi cm n-ar fi avut nici o boală.

Minunea aceasta a înspăimântat pe toţi, iar împăratul a poruncit de au făcut un praznic de veselie întru aducerea aminte a acestei faceri de bine şi mulţumire a Preaslăvitei Stăpânei noastre şi a Celui ce S-a născut din ea negrăit, Căruia I se cuvine slava în veci. Amin."

(Din minunile Maicii Domnului, Editura Doxologia, Iași, 2013)

,,Uitându-se către noi, Dumnezeu ne vede la fel cm noi vedem o icoană străveche, pângărită de vitregia vremii, din care...
09/04/2026

,,Uitându-se către noi, Dumnezeu ne vede la fel cm noi vedem o icoană străveche, pângărită de vitregia vremii, din care a rămas poate foarte puțin; însă, dacă vom lua în mână o asemenea icoană, cu câtă grijă am ține-o, cât de dureros am trăi groaza faptului că o asemenea sfințenie a putut fi pângărită, că o asemenea frumusețe a putut fi mutilată."

( Mitropolit Antonie de Suroj)

„Sunt momente în viață când îți dai seama că nu tot ce te-a rănit a fost împotriva ta. Unele lucruri au venit ca să te o...
08/04/2026

„Sunt momente în viață când îți dai seama că nu tot ce te-a rănit a fost împotriva ta. Unele lucruri au venit ca să te oprească, să te întoarcă sau să te învețe ceea ce nu ai fi înțeles altfel. Chiar dacă la început ai văzut doar durere, în timp începi să vezi și rostul.

Nu fiecare încercare este o pedeapsă. Uneori este o direcție. Te scoate din locuri în care nu mai creșteai și te duce, chiar și prin greu, spre ceva mai bun. Dar pentru asta ai nevoie de răbdare și de încredere.

Nu te opri la suferință, ci caută înțelesul din spatele ei. Pentru că viața nu îți aduce doar încercări, ci și lecții. Iar atunci când le înțelegi, începi să vezi că nimic nu a fost întâmplător.”

07/04/2026

Încep Deniile. De ce se oficiază seara aceste slujbe de dimineață

Sunt opt slujbe care poartă numele de „Denii” în cultul Ortodox. Două, în Săptămâna a cincea din Postul Paștilor și șase în Săptămâna Patimilor.

Datorită frumuseții și profunzimii lor, Deniile sunt foarte populare în rândul credincioșilor. Semnificația și istoricul lor sunt însă, adesea, mai puțin cunoscute.

Deniile sunt Utrenii
Deniile sunt, de fapt, Utrenii, adică slujbe de dimineață (de la gr. orthros – auroră, zorii zilei / slav. utrom – dimineață). Utrenia, una dintre cele mai vechi slujbe ortodoxe, cu rădăcini în cultul iudaic, este făcută în zorii zilei și simbolizează așteptarea Adevăratei Lumini, care este Hristos „Soarele Dreptății”.

Rânduiala și simbolismul cultului sunt observate cel mai clar în mănăstiri. După rânduielile din Muntele Athos, Utrenia trebuie să se termine atunci când soarele se ivește în ferestrele Bisericii pentru a lumina Altarul.

De ce se oficiază Utrenia seara?
În mănăstiri sau catedrale, în ajunul sărbătorilor mari, Utrenia se săvârșește seara în continuarea Vecerniei și a Litiei și poartă numele de Priveghere. Cum s-a ajuns totuși ca aceste Utrenii speciale numite „Denii” să se oficieze seara?

Utrenia începe în mănăstiri la diferite ore din noapte, fiind legată de slujba Miezonopticii, iar în Postul Mare această oră tinde să se apropie mai degrabă de miezul nopții decât de dimineață, detaliază Părintele Macarie Simonopetritul în „Triodul explicat”. În această logică apare și rânduiala Deniei (slav. bdenie – priveghere, slujbă nocturnă), care înseamnă slujba Utreniei săvârşită seara, fără a fi însă unită cu Vecernia şi cu Litia.

„Denia, ca slujbă de dimineaţă săvârşită seara, are ca scop transformarea întunericului serii în lumină liturgică, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugăciune, pocăinţă şi postire, de la întunericul păcatului la lumina vieţuirii sfinte potrivit Evangheliei Lui Hristos”, spune Patriarhul Daniel în lucrarea „Foame și sete după Dumnezeu. Înțelesul și folosul postului”.

Fiecare dintre cele opt Denii are o slujbă unică.

Deniile Săptămânii a cincea
Denia din miercurea Săptămânii a cincea din Post cuprinde Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul și prezentarea vieții Cuvioasei Maria Egipteanca, model desăvârșit de pocăință.

În timpul Deniei de vineri seara, din aceeași săptămână, se citește Acatistul Bunei Vestiri și se amintesc mai multe minuni ale Maicii Domnului.

Deniile din Săptămâna Patimilor
În Săptămâna Patimilor, la Denia din Sfânta şi Marea Luni – oficiată Duminică seara – se amintește de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul neroditor. În Sfânta şi Marea Marți este prezentată Pilda celor zece fecioare, iar în Marea Miercuri se amintește de femeia păcătoasă care L-a uns cu mir pe Domnul cu puțin timp înainte de înfricoșătoarele Sale pătimiri.

În Sinaxarul Joii Mari sunt amintite: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului. În Sfânta şi Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor Patimi ale Domnului nostru lisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţe­tul, piroanele, suliţa, crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Ultima Denie, a Sâmbetei Mari, cuprinde Prohodul Domnului.

Sursa: basilica.ro

„De câte ori noi toți, fiecare dintre noi și toți împreună, ne-am rugat și harul și cuvântul rugăciunii au pătruns adânc...
07/04/2026

„De câte ori noi toți, fiecare dintre noi și toți împreună, ne-am rugat și harul și cuvântul rugăciunii au pătruns adânc în noi, și inimile s-au aprins, și patimile s-au liniștit, și mintea s-a luminat, iar voința, într-un avânt puternic, a dorit numai binele! De câte ori?…

De câte ori s-a întâmplat aceasta la citirea Evangheliei, după împărtășirea cu Sfintele Daruri, după ce am făcut ceva vrednic de noi și vrednic de Dumnezeu, vrednic de iubire — și apoi din nou adormim și împietrim…"

( Mitropolitul Antonie de Suroj)

Sinaxar  -  6 aprilieEste cunoscută și drept Sfânta Platonida de Nisibe și a trăit la sfârșitul secolului al III-lea – î...
06/04/2026

Sinaxar - 6 aprilie

Este cunoscută și drept Sfânta Platonida de Nisibe și a trăit la sfârșitul secolului al III-lea – începutul secolului al IV-lea.

O scurtă biografie a ei a fost scrisă de Sfântul Dimitrie de Rostov în secolul al XVII-lea.

Sfânta a slujit ca diaconiță în Mesopotamia câțiva ani, dar dorind viață de liniște, s-a retras în deșertul Nisibe, în apropiere de orașul modern Nusaybin, lângă granița dintre Turcia și Siria.

A devenit stareța unei comunități de maici pe care a întemeiat-o. A stabilit o rânduială strictă, cu o masă pe zi și un program bogat în rugăciuni, citiri din Sfânta Scriptură și din scrierile Părinților Bisericii.

Vinerea cinsteau Pătimirile Domnului și se opreau din lucru, petrecând toată ziua în rugăciune.

Rânduiala era aspră, dar Sfânta Platonida era blândă cu maicile și nu le cerea nimic din ceea ce ea însăși nu făcea. Întotdeauna se dădea pe sine ca exemplu.

Aceasta a trecut la Domnul în pace, înconjurată de obște, în 6 aprilie 308.

Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, una din sfintele femei românce canonizate în 2025, a primit numele cuvioasei la tunderea în monahism. De asemenea, cea mai nouă biserică a mănăstirii Ostrov, unde sfânta româncă a fost călugărită, are unul dintre hramuri dedicate Sfintei Cuvioase Platonida din Nisibe.

,,Omul trebuie să aibă în vedere puterile pe care le are, şi starea lui duhovnicească etc. Dacă întreci măsura, vei ajun...
06/04/2026

,,Omul trebuie să aibă în vedere puterile pe care le are, şi starea lui duhovnicească etc. Dacă întreci măsura, vei ajunge să nu mai poţi face nimic, iar acest lucru va fi spre paguba întregii tale vieţi duhovniceşti. De aceea, Părinţii spun că tot ce este peste măsură este de la diavol."

( Sfântul Paisie Aghioritul)

,,Să ne rugăm pentru vrăjmași. Cei mai mulți dintre ei nici nu știu ce fac. Vrăjmaşii noștri sunt însă și binefăcătorii ...
06/04/2026

,,Să ne rugăm pentru vrăjmași. Cei mai mulți dintre ei nici nu știu ce fac. Vrăjmaşii noștri sunt însă și binefăcătorii noștri: prin atacurile lor întaresc în noi virtuţile, smeresc pe pământ sufletul nostru, iar în cer ne împletesc cununile raiului."

( Mari stareți ruși, vol. 1, p. 172)

,,Atunci când noi ne păstrăm acea cumințenie pe care ne-a dat-o Dumnezeu, când ne păstrăm rugăciunea și relația cu El,  ...
06/04/2026

,,Atunci când noi ne păstrăm acea cumințenie pe care ne-a dat-o Dumnezeu, când ne păstrăm rugăciunea și relația cu El, îi ajutăm și pe cei din jurul nostru. În momentul în care ne-am întunecat, nu mai putem ajuta."

( Stareța Maria Magdalena de la Mănăstirea Dragomirna)

Address

Oituz

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cartea cu poze posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Category