ART-e

19/06/2026

La început de vacanță, cu poftă de joacă și fără indicații, cu libertatea de a face conexiuni, de a ne lăsa purtați de neașteptat și de a ne amuza descoperim cât de spectaculos gândesc copiii atunci când nimeni nu le spune dinainte ce ar trebui să vadă sau să facă.

Printre cele mai frumoase lucruri pe care îl putem face pentru ar fi să le protejăm această libertate de a-și imagina și să-i privim cu aceeași uimire cu care ei descoperă lumea, zi de zi. 🌞

14/06/2026

Într-un atelier recent, la început am auzit de mai multe ori: „Nu știu…”, „Cum vrei tu!”
Și mi-am dat seama cât de familiar îmi este acest reflex la mulți copii. Chiar și atunci când li se oferă libertate, primul impuls este adesea să se uite spre adult, să înțeleagă ce se așteaptă de la ei, să afle dacă fac „bine” sau să ghicească varianta corectă.

În acel moment am ales să nu fac ceea ce noi, adulții, facem adesea foarte repede. Nu am sugerat idei, nu am oferit model, nu am corectat și nu am grăbit procesul. Am ales, pur și simplu, să fiu prezentă și să las suficient spațiu.
Treptat, ceva s-a schimbat: copilul a început să creeze o lume proprie pe care a numit-o „Lumea de Sus”: acolo oamenii știu să se bucure și să se respecte, este liniște, nu există caniculă, locuințele sunt construite din cărbune pisat și picioare de liliac arse, cu ferestre de cer.

Atunci mi-am amintit ceva ce observ tot mai des lucrând cu copiii: uneori nu au nevoie de mai multe explicații, soluții sau de mai multă stimulare.
Adesea, copiii au nevoie de experiența rară de a simți că nu trebuie să se adapteze permanent la ceea ce adultul așteaptă de la ei. E important ca ei să simtă că propriile lor idei au timp și loc să apară.

Cred că unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le putem oferi copiilor este protejarea spațiului interior- locul acela unde imaginația, curiozitatea și gândirea proprie pot crește fără grabă.

Pentru că, uneori…
când adultul tace suficient, copilul începe să construiască lumi. 🌞

01/06/2026

14/05/2026

Cuvântul SPAȚIU a fost adăugat de un copil pe o fișă despre nevoile unei plante și cred că m-a atins atât de mult pentru că nu părea să vorbească doar despre plante.

Există copii care nu se rezumă doar la ceea ce primesc. Simt nevoia să adauge ceva: un detaliu, o conexiune, un gând care pentru ei lipsește din imaginea inițială.

Iar mie, astfel de momente îmi spun multe despre un copil:

- că nu consumă pur și simplu informația, ci intră într-un dialog personal cu ea
- că filtrează totul prin propria imaginație, sensibilitate și înțelegere a lumii
- că își permite să meargă mai departe decât ce îi este oferit.

Sunt copiii care văd forme în nori și își imaginează ce își spun florile între ele, care se opresc brusc dintr-o activitate pentru o întrebare ce le-a apărut în minte sau pentru un detaliu pe care ceilalți nici nu l-au observat.
Ei nu doar privesc lumea, ci intră în relație cu ea.

Observ adesea și cred că unii copii trăiesc dintr-un fel de preaplin interior. De aceea completează, transformă, întreabă și merg mai departe decât cerința inițială. Nu pentru că vor „mai mult”, ci pentru că înăuntrul lor există deja foarte mult.

Ceea ce exprimă ei prin desene sau completări aparent mici este, de multe ori- profund și sensibil.
Un copil a adăugat „spațiu” printre nevoile unei plante.
Altul a desenat dorința de a nu renunța la cine este și de a trăi într-o lume fără răutate.
Și mă întreb de câte ori trecem prea repede peste astfel de mesaje pentru că nu sunt formulate în limbajul adulților, direct și explicit.

Și cred că tocmai acești copii au nevoie profundă de spațiu- nu doar fizic, ci și interior. Au nevoie de cadrul în care să se simtă liberi să contemple, să se mire, să stea într-o idee fără să fie grăbiți imediat spre un răspuns sau un rezultat.

Pentru că imaginația profundă și creativitatea autentică nu se naște din grabă. Ele cresc lent, din observație, din libertatea de a explora lumea în ritmul propriu și din acea capacitate încă vie a copilului de a vedea sens, povești și frumusețe acolo unde noi, adulții, vedem adesea doar lucruri obișnuite.

Poate că una dintre cele mai importante forme de grijă față de copii este să nu le grăbim permanent devenirea și să nu le sufocăm această lume interioară atât de vie. Uneori, exact acolo, se află partea cea mai prețioasă din ei.

🌞 Pui de Soare – Bucuria de a fi.

22/04/2026

Legenda Soarelui și a Lunii

Zilele acestea, la atelier, un copil mi-a spus că și-ar dori să rămână mereu copil.
M-a cuprins atunci, pe loc, un dor de copilăria mea… și, aproape firesc, mi-am amintit de această lucrare, realizată în anii liceului ca lucrare de diplomă.

Este o lucrare în care, fără să știu poate atunci pe deplin, este prezent dorul- acel sentiment greu de definit, dar atât de familiar. Un cuvânt care se regăsește aproape în fiecare cântec popular românesc, ca o bătaie constantă a inimii noastre.
Pictura spune, în felul ei, o variantă a legendei Soarelui și a Lunii. În credințele populare, cele două astre își poartă fiecare drumul pe cer, legate printr-o poveste de dor și neîmplinire.

Soarele străbate ziua într-o căruță trasă de cai, simbol al puterii și al mișcării, în timp ce Luna, tăcută și răbdătoare, este purtată prin noapte într-un car tras de boi.
Despărțiți de rânduiala lumii, ei se caută neîncetat și doar uneori se întâlnesc- la răsărit sau la apus- în acele clipe fragile în care ziua și noaptea se ating.

Privind acum această lucrare, o regăsesc ca pe o mărturie timpurie a unui fir care pare să se repete în parcursul meu artistic. Am răsfoit portofoliul și am regăsit lucrări realizate în timp unde sunt prezente separat, soarele și luna, doar aici fiind împreună.

Astăzi, atelierul și pagina mea poartă numele „Pui de Soare” — iar această revenire a soarelui, în forme diferite, simt că nu este întâmplătoare, ci parte dintr-o poveste care continuă.

17/04/2026

Le mulțumesc tuturor copiilor pentru ceea ce sunt, pentru inspirație și pentru privilegiul de a le fi aproape. Ei mi oferă adesea șansa de a vedea și de a auzi gânduri, trăiri și dorințe sincere, idealiste sau originale .

Astăzi am pornit de la forme.
Am lucrat cu tangramul, cu linii și contururi,
cu ideea de a construi o floare din piese simple.
La început, totul ținea de structură și de potrivire.
Apoi formele au început să se transforme, să nu mai fie doar corecte, ci și vii.

Dintr-un exercițiu de construcție, am trecut, fără să ne dăm seama, într-un spațiu de imaginație.
Acolo unde nu mai desenezi doar ceea ce vezi,
ci ceea ce simți și unde nu lucrează doar mâna ci și
intuiția, emoția, partea aceea tăcută și profundă
pe care o numim, uneori, „partea dreaptă a creierului”.

Florile din forme au devenit diferite, neașteptate, personale. Au devenit… flori din vis.
Și, dintr-un desen, s-a născut o poveste.
Despre lume, despre natură, despre cm ar putea fi lucrurile altfel.

Am auzit apoi frumusețea și bunătatea sufletului de copil exprimându-se și în cuvinte, completând creația:
„Mi-aș dori ca ploile să fie cu petale de flori,
pentru bucuria tuturor oamenilor.”

În astfel de momente îți dai seama că pe lângă pictură este vorba despre a gândi și altfel, despre a-ți imagina o lume mai blândă și, pentru o clipă, a o face posibilă.

🌞 Aici avem timp. Timp pentru forme care devin povești, pentru reguli care se transformă,
pentru gânduri care cresc în liniște.
🌞 Pui de Soare – Bucuria de a fi.

14/04/2026

Dimineți pentru copiii care nu se grăbesc

Nu toți copiii se regăsesc în ritmul grăbit al dimineților obișnuite. Unii au nevoie de timp pentru a se așeza, pentru a observa, pentru a crea în liniște.

Se conturează un mic grup de dimineață pentru copii de vârstă apropiată, un grup stabil, care se întâlnește săptămânal, în care copiii au timp să se cunoască, să creeze împreună, să se dezvolte și să lege relații în ritmul lor.

☀️ Ne putem întâlni marți, miercuri sau joi
între orele 10:00 și 12:30.

În acest timp, vom împleti:

🎨 arta- pentru exprimare, explorare și bucuria de a crea,
🤹 jocul- pentru apropiere și relație,
📖 povestea- ca spațiu de sens, emoție și reflecție.

În atelierul Pui de Soare nu există grabă, comparație sau presiune.
Există timp pentru: a crea, a întreba, a simți, a fi.

Pentru părinți, aceste ore pot deveni o oază de tihnă și un răgaz binevenit, știindu-și copiii într-un spațiu sigur, atent și viu.

Grup restrâns: 4–5 copii, în funcție de potrivire.

Dacă simțiți că acest ritm se potrivește copilului vostru, îmi puteți scrie în privat.

🌞 Pui de Soare- Bucuria de a fi.

11/04/2026

Să facem loc în inimă luminii care aduce liniște, speranței care nu se pierde, bucuriei tăcute și păcii care rămâne.

10/04/2026

În atelierul Pui de Soare se conturează o poveste…
pas cu pas, linie cu linie.
Personajele au început să apară: unele timide, altele curioase, unele gata de aventură, altele încă în căutare de curaj.
Le-am dat formă, culoare, expresie.
Le-am privit cm prind viață pe hârtie.
Și, încet, încep să ne spună o poveste.
O poveste în rime, cu animale, cu emoții,
cu prietenie și sprijin.
Dar și cu un mic joc al cuvintelor, care ne provoacă să ascultăm mai atent.

☀️ Ghiciți despre ce poveste ar putea fi vorba?

Ce povești cu animale v-au rămas aproape?
Povești cu tâlc, care v-au făcut să zâmbiți,
să vă gândiți… sau să vedeți lucrurile altfel?
Poate ne inspirăm unii de la alții.
Și poate unele vor prinde viață în atelier.

🌞 Pui de Soare- bucuria de a fi..

07/04/2026

Copiii nu sunt doar cei care învață, sunt și cei care ne învață.
Într-o zi, un copil mi-a spus:
„În realitate, soarele nu are raze vizibile.”

Am rămas cu ideea și nevoia lui de realism și am pornit de acolo. Am început să căutăm împreună
cum poate fi reprezentat soarele, dincolo de cm îl știm?

Am explorat forme, culori, texturi, fiecare variantă deschizând o alta.
La un moment dat, soarele a coborât pe pământ și devenit Floarea-soarelui, cu o tulpină lungă, cu iarbă în jur și alte două flori mai mici.
Apoi a apărut o zână din soare,
care duce lumina acolo unde este nevoie de ea.

La final, a spus simplu:
„Fără lumina soarelui, florile ar fi alb-negru.”

Sunt momente în care nu mai știi
cine pe cine inspiră.
Și poate că nici nu contează.

🌞 Aici avem timp. Timp pentru profunzime, descoperire, exprimare, relaxarea, învățare, proces, experimentare și pentru bucuria de a fi!