09/04/2026
𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐚 𝐆𝐮𝐫𝐚 𝐓𝐞𝐠𝐡𝐢𝐢, 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭, 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 𝐬𝐢 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫
Aseară, la Căminul Cultural „Prof. Gheorghe Anghel” din Păltiniș, a avut loc reprezentarea spectacolului „Sfârșitul Pământului”, adaptare după textul lui Victor Eftimiu. O piesă cu miză profundă, construită ca o alegorie despre destin, frică, speranță și sensul sacrificiului într-o lume aflată în prag de prăbușire.
Punerea în scenă, jocul actorilor și coerența mesajului au oferit un moment cultural autentic, rar, care, în mod firesc, ar fi trebuit să aducă împreună o comunitate numeroasă.
Și totuși, în sală au fost puțin peste 20 de oameni.
Cu atât mai puternic apare contrastul cu cât ceea ce însemna, nu cu mult timp în urmă, participarea la spectacolele de teatrul la Gura Teghii. Acum aproape 15 ani, aceeași sală era plină la spectacolele susținute de trupe precum Teatrul „George Bacovia” din Bacău sau Teatrul de Artă București. Publicul era format în mare parte din profesorii și învățătorii din comunitate și alți intelectuali cu vârste de peste 60 de ani, oameni școliți, pentru care teatrul nu era doar divertisment, ci o formă de înțelegere a lumii.
Astăzi, acei oameni fie nu mai sunt, fie nu mai pot ajunge cu ușurință la astfel de evenimente.
Apare în acest context întrebarea firească: este desuet teatrul, ca formă de expresie a emoției și reflecției umane?
Sau, într-o societate mai îndestulată material, dimensiunea spirituală a devenit secundară?
Nu este un reproș și nu este o concluzie. Este o constatare.
Fiecare își poate formula propriul răspuns.
Dar poate merită să ne întrebăm dacă, la un moment dat, tot ceea ce este material dispare, ce ne rămâne cu adevărat?
Amintirea confortului unor ospățuri pantagruelice sau experiența unor seri care ne-au pus pe gânduri, ne-au emoționat și ne-au apropiat unii de alții?
𝐃𝐮𝐦𝐧𝐞𝐚𝐯𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚 𝐜𝐮𝐦 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐭𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞?
