20/04/2026
Un reportaj realizat de TRINITAS TV despre eteatru.ro și premiera 𝐍𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐢𝐞 – 𝐒𝐟â𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 î𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚
Ascultăm în premieră absolută spectacolul:
📌 𝗠𝗮𝗿ț𝗶 𝟮𝟭 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟲,
🟡 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟵.𝟬𝟬 𝗹𝗮 𝗥𝗮𝗱𝗶𝗼 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝗖𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮𝗹
🔴 𝗼𝗿𝗮 𝟮𝟯.𝟬𝟱 𝗹𝗮 𝗥𝗮𝗱𝗶𝗼 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝗔𝗰𝘁𝘂𝗮𝗹𝗶𝘁ăț𝗶
𝗦𝗳â𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗡𝗲𝗰𝘁𝗮𝗿𝗶𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗘𝗴𝗵𝗶𝗻𝗮 (1846 – 1920), supranumit „Taumaturgul”, este unul dintre cei mai iubiți și căutați sfinți ai ortodoxiei contemporane, fiind cunoscut pentru vindecările miraculoase, îndeosebi de cancer. În România, sunt consemnate în mai multe volume, mii de mărturii ale unor creștini ortodocși care au primit vindecare prin rugăciuni și închinarea la sfintele sale moaște. S-a născut într-o familie săracă de pe malul Mării Marmara. Părinții săi, Dimos și Maria Kefalas, i-au dat numele de Anastasios. La vârsta de 14 ani, a plecat la Constantinopol, să lucreze și să se școlească.
În 1866, la vârsta de 20 de ani, a ajuns în insula Chios, să predea ca învățător. Aici a devenit călugăr, cu numele de Lazăr, la 7 noiembrie 1876. Un an mai târziu a devenit diacon, primind numele de Nectarie. Prin generozitatea unui creștin bogat din insulă și cu ajutorul patriarhului Sofronie al IV-lea al Alexandriei, a putut să-și completeze studiile la Atena și să obțină, în 1885, o diplomă a Facultății de Teologie din cadrul Universității Othoniene din Atena. Tot în 1885, Nectarie a plecat la Alexandria (Egipt), unde a fost hirotonit preot la Biserica „Sfântul Nicolae” din Cairo. Câțiva ani mai târziu, în 1889, a fost hirotonit episcop și numit mitropolit al Pentapolei, de către patriarhul Sofronie, care l-a numit și predicator, secretar patriarhal și reprezentant al său la Cairo. Dar după un an, a fost alungat din Egipt în urma calomniilor unor clerici invidioși. A trebuit să se întoarcă la Atena, singur, nebăgat în seamă, disprețuit, în mari lipsuri materiale. A rămas câțiva ani predicator (1891-1894), apoi a fost numit director al Şcolii Teologice Rizarios, care forma viitori preoți. A rămas 15 ani în acest post ecleziastic.
În 1904, la cererea mai multor fiice duhovnicești care-și doreau să devină călugărițe, a ctitorit Mănăstirea „Sfânta Treime” de pe insula Eghina, devenită azi unul dintre marile locuri de pelerinaj din lumea ortodoxă. În decembrie 1908, la vârsta de 62 de ani, Sfântul Nectarie și-a dat demisia din postul de director al școlii teologice și s-a retras în mănăstirea sa din Eghina, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A murit la 9 noiembrie 1920 și a fost înmormântat în mănăstirea sa de către ieromonahul iconar Sava, cel care avea să picteze mai târziu, prima icoană a Sfântului. La 20 aprilie 1961, Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a recunoscut cultul de care se bucura deja și l-a canonizat, proclamându-l Sfânt al Bisericii, cu pomenirea pe 9 noiembrie. Credincioșii de pretutindeni se închină sfintelor sale moaște din Eghina (Grecia), dar și celor de la Mănăstirea „Radu Vodă” din București.
➡ Vezi reportajul: https://www.youtube.com/watch?v=WSZvje266YQ
Teatrul Radiofonic are aproape aceeași vechime cu radioul românesc. La mai puțin de patru luni de la inaugurarea postului public de radio, 1 noiembrie 1928, ...
