Street Delivery București

29/08/2026

🚗 Brașovul nu vrea și mai multe mașini în centru!

🤔Oare fix parcarea asta, fix în locul ăsta este soluția salvatoare pentru gestionarea traficului din centrul orașului?

Noi credem că nu.

Există mai multe variante prin care putem îmbunătăți infrastructura urbană, una dintre ele fiind și construirea unei parcări în apropierea centrului, fără să sacrificăm un parc.
Întrebarea e: au fost aceste alternative analizate suficient?

Consiliul local a votat ieri aprobarea studiului de fundamentare pentru parcarea de sub Parcul Central. Nu este încă o decizie de construire, dar este un pas important într-o direcție cu consecințe majore pentru unul dintre locurile emblematice ale orașului.

📯 De aceea, facem un apel către arhitecții, urbaniștii și specialiștii în mobilitate din Brașov și din țară: veniți cu contrapropuneri.
Hai să arătăm că există și alte scenarii pentru centrul Brașovului – scenarii concrete, fezabile, care pot răspunde nevoilor de mobilitate fără să afecteze iremediabil un parc.
La Street Delivery Brașov vom expune și vom dezbate aceste variante. Apoi vom prezenta administrației locale argumentele și alternativele.

✌️Dacă ești arhitect, urbanist sau specialist în mobilitate și ai o viziune pentru centrul Brașovului, dă-ne un semn.

Brașovul are o istorie bogată, un patrimoniu natural valoros și toate premisele pentru a deveni un oraș verde, în linie cu standardele europene.
Dar pentru asta avem nevoie de soluții bine gândite, care nu rezolvă doar problema de azi, ci anticipează orașul de mâine.

10/08/2026

Street Delivery nu ar fi fost la fel fără Nea Costică.

Cerber al vopselurilor, al spray-urilor pentru graffiti, al scărilor și schelelor și rolelor de curent și al tuturor uneltelor pe care ni le puteam imagina, mii de artiști și de participanți la manifestul nostru urban au avut de-a face cu el pe strada Arthur Verona, bucurându-se de prezența sa constantă și de felul lui hâtru de a rezolva orice problemă.

Nea Costică e un personaj mitologic al Street Delivery și al Cărtureștiului, unde știai că îl găsești mereu, de dimineața devreme până în toiul nopții.

Nea Costică a fost, literalmente, omul care locuia într-o librărie. Acum, librăria aceea e mult mai singură, iar strada și-ar dori să-i mai simtă pașii grei.

30/06/2026

🚗 Mașini peste mașini;
🚦 Tramvaie blocate;
🚶 Pietoni strecurați printre mașini;
🚲 Bicicliști trimiși să se descurce „pe unde pot”, pentru că “nu plătesc taxe”.

🇳🇱 Olanda anilor ’70 arăta așa. Nu era paradisul bicicletelor. Era o țară cu orașe sufocate, blocate, prinse în febra mașinilor personale.

⚡ Diferența e că ei au avut, la un moment dat, luciditatea să spună: nu acesta este viitorul.

🇷🇴 România, în 2026, încă mai tratează bicicleta ca pe o intrusă și mașina ca pe o zeitate cu număr de înmatriculare.

📌 Orașele nu se modernizează când adaugi încă o bandă pentru mașini.

Se modernizează când omul devine prioritatea.

🚲 Olanda nu s-a născut cu piste.
Le-a construit după ce a înțeles că strada nu este garaj public, ci spațiu de viață.

📸 Ilustrația nu e o fantezie. E imaginea colorizată a momentului în care Olanda încă nu devenise „Țara bicicletelor”.

28/06/2026

Bucureștenii nu au o aversiune culturală față de bicicletă, ci față de moarte.

20/06/2026

Ce faci diseară? Îți imaginezi Bucureștiul viitorului cu noi? E deja ceva faptul că ideea noastră despre străzi pentru oameni, nu doar pentru mașini, a ajuns de pe micuța stradă Verona pe marea Cale a Victoriei.

Cum ne imaginăm Bucureștiul peste 30 de ani?

Sâmbătă, 20 iunie, de la ora 17:00, ne întâlnim în Piața Revoluției, la – București, pentru o conversație despre orașul pe care îl iubim, îl locuim, îl criticăm uneori, dar pe care ni-l dorim mai bun.

Dezbaterea „București 2057. Ce păstrăm, ce schimbăm, ce lăsăm mai departe?” ne invită să privim orașul cu grijă: spre memoria lui, spre locurile care ne-au format, dar și spre schimbările de care are nevoie pentru a deveni mai prietenos, mai viu și mai aproape de oameni.

Vorbim despre patrimoniu, transformări urbane, comunitate și despre felul în care fiecare generație lasă ceva în urmă — o clădire salvată, o stradă redescoperită, un obicei, o idee, o formă de grijă pentru oraș.

📍 Piața Revoluției
🕔 Sâmbătă, 20 iunie, 17:00 – 18:30
🎙️ Moderator: Dorothee Hasnaș, arhitect
Invitați: Serin Geambazu, Mina Sava, Cristian Neagoe, Elena Ștefania Cojocariu

Te așteptăm să ne gândim împreună la Bucureștiul pe care vrem să îl lăsăm mai departe. 💛

________
Proiectul „Străzi Deschise – București, Promenadă urbană” este organizat de Primăria Capitalei
Partener principal: Raiffeisen Bank România
Susținut de: NEPI Rockcastle, PPC România
Cu sprijinul: The Institute

20/06/2026

Of, și weekendul e o invenție progresistă, ar trebui să lucrăm 365 de zile pe an. Și să spălăm la râu, să ținem oalele la rece sub pământ, dar mai ales să renunțăm la mașini, că nu ne-am născut pe 4 roți.

Biciclistii ieseni reacționează la aberațiile istorice ale primarului Iașiului - speaker la un eveniment de mobilitate urbană!

🚲🧠 A numi o pistă de biciclete „𝐦𝐚𝐫𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆” este ca și cm ai numi canalizarea „𝐚𝐧𝐚𝐫𝐡𝐢𝐬𝐭𝐚̆”, semaforul „𝐭𝐫𝐨𝐭̦𝐤𝐢𝐬𝐭” sau trecerea de pietoni „𝐩𝐨𝐬𝐭𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐚̆”.

11/05/2026

„Să se facă parcări!” < „Să se reducă numărul de mașini!”

Cum era de așteptat postarea cu mașinile parcate neregulamentar la Biserica Krețzulescu, care probabil folosesc aleea din parc pentru accesul in curtea bisericii (monument istoric), a stârnit multe comentarii de genul “sa se facă parcări”.

Lasand la o parte ca probabil mașinile alea pot fi parcate legal cu plata la Universitate, la Sala Palatului sau lăsate acasă trebuie sa conștientizăm ca avem 1,7 milioane de autoturisme(!!!) in București, printre cele mai mari densități de mașini din Europa Centrala si Est.

Ca idee in București se nasc anual 17.000 de copii si sunt doar 6.000 de locuri la creșă. Deci de ce s-ar face mai multe locuri de parcare decât locuri la creșă? Chiar ne iubim mașinile mai mult decât ne iubim copiii?

1. Numărul Curent de Locuri
În prezent, rețeaua publică de creșe din București gravitează în jurul a 5.500 – 6.000 de locuri funcționale. Cifra variază ușor de la lună la lună din cauza reconfigurărilor spațiale sau a programelor de vară (precum grădinițele estivale care preiau temporar și antepreșcolari), dar plafonul rămâne extrem de rigid. Sectorul 3 este singurul care trage puternic media în sus, având în prezent peste 2.100 de locuri.

2. Deficitul Real de Locuri
Aici intervine matematica dură. În București sunt, statistic, aproximativ 48.000 de copii cu vârste între 0 și 3 ani.
* Deficitul Brut: Dacă toți părinții ar dori un loc la stat, deficitul ar fi de peste 42.000 de locuri.
* Deficitul Real (Cererea Efectivă): Știm că nu toți părinții optează pentru creșa de stat (unii folosesc bone, bunici sau merg direct la privat). Însă, chiar și aplicând o rată conservatoare în care doar 50% dintre familii au nevoie de sistemul public, cererea reală se situează la 24.000 de locuri.
* Concluzia: Sistemul actual acoperă abia un sfert din cererea reală, lăsând pe dinafară între 15.000 și 18.000 de copii anual. Aceștia sunt părinții care îngroașă listele de așteptare interminabile sau care sunt respinși din start la sesiunile de înscriere.

3. Ce se construiește acum (Noi Creșe prin PNRR și Bugete Locale)
Colacul de salvare vine parțial din PNRR, deși implementarea are ritmul ei. La nivelul anului 2026, harta șantierelor din București arată astfel:
* Sectorul 6: Are un proiect major în faza finală prin PNRR — creșa de pe Bulevardul Iuliu Maniu, care va oferi 60 de locuri și va fi finalizată chiar anul acesta. Structura de rezistență și zidăria sunt gata. Este a doua creșă nouă din sector finalizată recent, după „Îngerașii”.
* Sectorul 2: Continuă implementarea celor două proiecte finanțate prin PNRR (creșele Ion Vlad și Garibaldi), care vor aduce un plus de 150 de locuri.
* În restul sectoarelor, expansiunea se face mai mult prin reamenajarea spațiilor existente în grădinițe pentru a acomoda grupe de antepreșcolari (cum se întâmplă frecvent în Sectorul 3 și 4), decât prin ridicarea de la zero a unor clădiri noi.