Street Delivery București

11/10/2026

😍 Locul unde, timp de 20 de ani, s-a întâmplat Street Delivery București

Cinematograful Patria in 1966.
Bulevardul Magheru, surprins într-o rară fotografie color din anii ’60. Automobile, autobuze, trecători și celebra firmă luminoasă a Cinematografului Patria.

Puțini știu că cinematograful fusese inaugurat în ianuarie 1935, sub numele ARO, într-o clădire proiectată de arhitectul Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă.

Sala impresiona printr-o realizare tehnică neobișnuită pentru acea vreme: o boltă din beton armat cu deschiderea de 32 de metri.

Patria a rămas unul dintre reperele cinematografice ale Bucureștiului.

Voi unde mergeați la film: Patria, Scala, Capitol sau Luceafărul? Și ce film v-a rămas în memorie?

04/10/2026

01/10/2026

Dâmbovița Delivery duce livrarea orașului către oameni mai departe!

25/09/2026

🌳 🚲 Hai și tu duminica asta pe bicicletă la Pădurea Băneasa, să o protejăm de mașinile care vor s-o facă ferfeniță și să convingem autoritățile că ne trebuie piste, nu amenzi pe DN1! Ce capitală europeană e aia care nu-ți permite să ajungi la pădure decât cu mașina?

25/09/2026

Genul de trafic care te face mai sănătos, mai zâmbitor și mai calm

18/09/2026

Vii și la Street Delivery Sibiu! Vin! 🍷

18/09/2026

Weekendul ăsta mergem la Iași sau la Dallas? De ce nu amândouă?!

13/09/2026

🇬🇧 is the next major city that shows how reducing car traffic delivers real, measurable public-health gains. Children can finally breath again. But this doesn't mean that clean air is now equally distributed.

The BBC reports that since 2014, average nitrogen dioxide concentrations in London have fallen by almost 38% (link in comments). Yet still fewer than 1% of neighbourhoods meet the much stricter World Health Organization guideline. The communities historically exposed to the dirtiest air (often lower-income and racially marginalised neighbourhoods) remain among the most polluted. Why do we still accept 𝗨𝗹𝘁𝗿𝗮 𝗛𝗶𝗴𝗵 𝗘𝗺𝗶𝘀𝘀𝗶𝗼𝗻 𝗭𝗼𝗻𝗲𝘀?

Measures introduced in London:
🚍 Expansion of cleaner and lower-emission bus fleets
🌫️ A wider shift towards lower-emission vehicles
☢️ Introduction of the Toxicity Charge
🏞️ Introduction and later expansion of the Ultra Low Emission Zone (ULEZ)
🚘 Charges for the most polluting vehicles entering the zone

REPORTED OUTCOMES
📉 Average NO₂ levels down by almost 38% since 2014
✅ Every London neighbourhood now meets the UK’s legal annual NO₂ limit
🛣️ Roadside NO₂ in outer London estimated to be 24% lower than without ULEZ
🏥 Fewer emergency hospital admissions associated with the original ULEZ and T-Charge
☠️ An estimated 40% fall in deaths linked to air pollution in London over five years from 2019
🧒 Evidence that children whose lung development had been affected by pollution showed substantial recovery after ULEZ was introduced

The policy challenge is therefore not whether to act on vehicle emissions. It is how to act fairly. Clean-air zones need to be paired with affordable public transport, targeted support to replace non-compliant vehicles, and protections for people who have no realistic alternative to driving, including night-shift and frontline workers.

Air pollution is often framed as an environmental problem. But it is also a health inequality problem. 𝗪𝗲 𝗱𝗼 𝗻𝗼𝘁 𝗮𝗹𝗹 𝗯𝗿𝗲𝗮𝘁𝗵𝗲 𝘁𝗵𝗲 𝘀𝗮𝗺𝗲 𝗮𝗶𝗿.

20/06/2026

Ce faci diseară? Îți imaginezi Bucureștiul viitorului cu noi? E deja ceva faptul că ideea noastră despre străzi pentru oameni, nu doar pentru mașini, a ajuns de pe micuța stradă Verona pe marea Cale a Victoriei.

Cum ne imaginăm Bucureștiul peste 30 de ani?

Sâmbătă, 20 iunie, de la ora 17:00, ne întâlnim în Piața Revoluției, la – București, pentru o conversație despre orașul pe care îl iubim, îl locuim, îl criticăm uneori, dar pe care ni-l dorim mai bun.

Dezbaterea „București 2057. Ce păstrăm, ce schimbăm, ce lăsăm mai departe?” ne invită să privim orașul cu grijă: spre memoria lui, spre locurile care ne-au format, dar și spre schimbările de care are nevoie pentru a deveni mai prietenos, mai viu și mai aproape de oameni.

Vorbim despre patrimoniu, transformări urbane, comunitate și despre felul în care fiecare generație lasă ceva în urmă — o clădire salvată, o stradă redescoperită, un obicei, o idee, o formă de grijă pentru oraș.

📍 Piața Revoluției
🕔 Sâmbătă, 20 iunie, 17:00 – 18:30
🎙️ Moderator: Dorothee Hasnaș, arhitect
Invitați: Serin Geambazu, Mina Sava, Cristian Neagoe, Elena Ștefania Cojocariu

Te așteptăm să ne gândim împreună la Bucureștiul pe care vrem să îl lăsăm mai departe. 💛

________
Proiectul „Străzi Deschise – București, Promenadă urbană” este organizat de Primăria Capitalei
Partener principal: Raiffeisen Bank România
Susținut de: NEPI Rockcastle, PPC România
Cu sprijinul: The Institute

11/05/2026

„Să se facă parcări!” < „Să se reducă numărul de mașini!”

Cum era de așteptat postarea cu mașinile parcate neregulamentar la Biserica Krețzulescu, care probabil folosesc aleea din parc pentru accesul in curtea bisericii (monument istoric), a stârnit multe comentarii de genul “sa se facă parcări”.

Lasand la o parte ca probabil mașinile alea pot fi parcate legal cu plata la Universitate, la Sala Palatului sau lăsate acasă trebuie sa conștientizăm ca avem 1,7 milioane de autoturisme(!!!) in București, printre cele mai mari densități de mașini din Europa Centrala si Est.

Ca idee in București se nasc anual 17.000 de copii si sunt doar 6.000 de locuri la creșă. Deci de ce s-ar face mai multe locuri de parcare decât locuri la creșă? Chiar ne iubim mașinile mai mult decât ne iubim copiii?

1. Numărul Curent de Locuri
În prezent, rețeaua publică de creșe din București gravitează în jurul a 5.500 – 6.000 de locuri funcționale. Cifra variază ușor de la lună la lună din cauza reconfigurărilor spațiale sau a programelor de vară (precum grădinițele estivale care preiau temporar și antepreșcolari), dar plafonul rămâne extrem de rigid. Sectorul 3 este singurul care trage puternic media în sus, având în prezent peste 2.100 de locuri.

2. Deficitul Real de Locuri
Aici intervine matematica dură. În București sunt, statistic, aproximativ 48.000 de copii cu vârste între 0 și 3 ani.
* Deficitul Brut: Dacă toți părinții ar dori un loc la stat, deficitul ar fi de peste 42.000 de locuri.
* Deficitul Real (Cererea Efectivă): Știm că nu toți părinții optează pentru creșa de stat (unii folosesc bone, bunici sau merg direct la privat). Însă, chiar și aplicând o rată conservatoare în care doar 50% dintre familii au nevoie de sistemul public, cererea reală se situează la 24.000 de locuri.
* Concluzia: Sistemul actual acoperă abia un sfert din cererea reală, lăsând pe dinafară între 15.000 și 18.000 de copii anual. Aceștia sunt părinții care îngroașă listele de așteptare interminabile sau care sunt respinși din start la sesiunile de înscriere.

3. Ce se construiește acum (Noi Creșe prin PNRR și Bugete Locale)
Colacul de salvare vine parțial din PNRR, deși implementarea are ritmul ei. La nivelul anului 2026, harta șantierelor din București arată astfel:
* Sectorul 6: Are un proiect major în faza finală prin PNRR — creșa de pe Bulevardul Iuliu Maniu, care va oferi 60 de locuri și va fi finalizată chiar anul acesta. Structura de rezistență și zidăria sunt gata. Este a doua creșă nouă din sector finalizată recent, după „Îngerașii”.
* Sectorul 2: Continuă implementarea celor două proiecte finanțate prin PNRR (creșele Ion Vlad și Garibaldi), care vor aduce un plus de 150 de locuri.
* În restul sectoarelor, expansiunea se face mai mult prin reamenajarea spațiilor existente în grădinițe pentru a acomoda grupe de antepreșcolari (cum se întâmplă frecvent în Sectorul 3 și 4), decât prin ridicarea de la zero a unor clădiri noi.