15/06/2022
Mihai Țopescu participă la VOLTA BASEL cu un proiect curatorial al Ralucăi Băloiu „Prin Funii în torsadă/ Ropes in torsades, Mihai Țopescu reconstruiește la Volta Basel un pavilion românesc cu rădăcini identitare.”
„Mihai Țopescu este un artist complex care lucrează în medii extrem de diferite, în funcție de conceptul pe care îl ilustrează. Cele mai recente lucrări create de artistul gorjean sunt purtătoare de mesaje culturale – amprente ale zonei geografice din care provine.
Pentru Volta Basel, artistul român a pregătit un proiect special în care funia și nodul sunt laitmotive. Nu întâmplător, Mihai Țopescu utilizează în proiectul de față elemente de arhitectură populară din Gorj (Oltenia). În arhitectura din Oltenia apare frecvent funia împletită sub forma spiralei, ea sugerează ciclul etern al naturii, forța vitală și ascensiunea. Lucrarea Column poate fi privită ca replică la Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuși, mai ales că Gorjul este zona din care provin cei doi sculptori români. Tot în aceeași regiune, funia răsucită ilustrează șarpele care este des reprezentat pe porțile din lemn din Oltenia.
O caracteristică importantă a operei lui Mihai Țopescu este echilibrul între parte și întreg, echilibru care se regăsește atât în fiecare lucrare, cât și în întreaga compoziție a expunerii. Probabil că această apetență de raportare la parte și întreg provine din proiectele de land art. De câțiva ani, Mihai Țopescu dezvoltă astfel de proiecte. El a pictat o întreagă pădure în culori diferite, protestând astfel împotriva defrișărilor ilegale. Câțiva copaci transpuși în pari colorați au fost apoi amplasați în peisaje contextuale care se intersectează cu zona politicului sau socialului. Parii colorați s-au transformat în puncte de referință în locurile în care au fost expuși temporar. Raportându-se la motivele vizuale des întâlnite în Oltenia – funia și nodul – Mihai Țopescu reconstruiește la Volta Basel un pavilion românesc cu rădăcini identitare, care își găsește sursa de inspirație și în arta universală. Să ne gândim doar că încă din cele mai vechi timpuri funia a fost folosită în construcții ca instrument de lucru. În antichitate, egiptenii foloseau funia cu 12 noduri echidistante pentru a construi unghiul drept. La nivel simbolic, funia este o spirală care indică aspirația către înălțimi, iar nodurile au semnificații magice. Funia cu noduri unește spațiul și timpul ceresc, cu spațiul și timpul terestru. Astfel, cu ajutorul funiei cu noduri ordinea cerească este restaurată pe pământ (de văzut cele două desene în cărbune Node 2 și Node 4).
În momentul de față, proiectul de land art al lui Mihai Țopescu este expus la Bienala de Artă de la Veneția (Palazzo Bembo, Riva del Carbon, lângă podul Rialto), dar de-a lungul timpului acesta a fost expus în spații precum Château de Beloeil, în Belgia (în cadrul Festivalului de Artă Europalia, 2019), la sediul Institutului Cultural Român din Veneția, în Lisabona (2018) și la Cuhnia Palatelor Brâncovenești (Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, 2018).”
Raluca Băloiu, manager proiect
