07/05/2026
Sâmbăta trecută, la cursul de acuarelă, ne-am apropiat de una dintre cele mai sensibile și provocatoare teme: portretul. Am urmărit împreună felul în care apa poate păstra delicatețea unei priviri, transparența pielii sau fragilitatea unei expresii care apare doar pentru câteva clipe.
Am pictat cu spontaneitate, lăsând culoarea să respire și să creeze acele inflexiuni specifice acuarelei, unde nimic nu poate fi controlat complet și tocmai de aceea totul devine atât de viu. Fiecare participant și-a construit propriul ritm, propria fizionomie a aceleiași surse de inspirație, iar la final mesele erau pline de portrete diferite, dar unite prin aceeași sensibilitate fluidă a culorii.
A fost un curs despre observație, răbdare și despre frumusețea acelor mici accidente de apă și pigment care fac acuarela să pară mereu în mișcare.