10/05/2026
10 mai. Semnificațiile unei zile reflectate în opera unui artist
Contemporan cu toate cele trei evenimante pe care astăzi le asociem zilei de 10 mai – începutul domniei lui Carol I, marcat de momentul sosirii lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în București în 1866, proclamrea independenței țării față de Imperiul Otoman din 1877 (obținută prin participarea românilor la războiul ruso-turc între 1877-1878) și încoronarea ca rege a Principelui Carol I la 10 mai 1881 – Theodor Aman, artist patriot, perfect ancorat în timpul său, atent la realitățile social-politice pe care le-a trăit, a surprins în imagini figura principelui și momente cheie din desfășurarea acestor evenimente.
Spre regretul său, războiului de independență nu i-a putut acorda atenția cuvenită. Bolnav fiind nu a ajuns pe front ca reporter (așa cm o făcuse în tinerețe în timpul Războiului Crimeei 1853-1854), iar acest episod din istoria noastră este marcat de către Theodor Aman doar prin câteva schițe cu figuri de combatanți, realizate în creion sau peniță după fotografii ale lui Franz Duschek și printr-o miniatură în ulei intitulată „Scenă de război”(MNAR).
Celorlalte două evnimente, însă, le dedică picturi importante, precum marea compoziție ”Constituanta”, ce imortalizează depunerea jurământului pe Constituție a principelui Carol I, la 1/13 iulie 1866 sau portretele în ulei pe pânză și în aquaforte ale principelui, ce pot fi admirate astăzi pe simezele a trei muzee din țară.
Din 1868 datează portretul în ulei, în medalion, bust, așa cm apare în portretele de tinerețe, cu favoriți și mustață subțire, în uniformă de mare ținută cu figurarea ordinelor și decorațiilor. Potrivit opiniei istoricului de artă Adrian-Silvan Ionescu, acest portret, care se află la Muzeul Național de Artă, ar fi unul preliminar portretului mare, ce se păstrează la Muzeul Național Peleș, în care Carol este reprezentat în întregime, în mărime naturală.
În colecția Muzeul Aman se păstrează portretul lui Carol I în gravură, realizat în 1874 în două variante, după o fotografie a lui Franz Duschek. În prima variantă, de dimensiuni reduse, principele este reprezentat bust spre dreapta, în uniformă de mică ținută, cu mustață și de data aceasta cu barbă. Lucrarea este semnată dreapta sus ”Aman fecit”. Cealaltă variantă reia reprezentarea principelui la scară ceva mai mare, în medalion, iar exemplarul este semnat în stânga, sub cadrul liniar ”Theodore Aman del et sculpsit”, datat în dreapta, ”1874” și are mentionate titlul, ”CAROL I / DOMNITORUL ROMÂNILORU” și ”IMPRIMERIA AUTORULUI”.
Un amănunt mai puțin cunoscut despre Theodor Aman este faptul că a fost implicat în comisia care a stabilit forma însemnelor regale, fiind autorul proiectului pentru coroana de oțel a regelui Carol I, iar schița în tuș reprezentând sceptrul și coroana țării se păstrează la Muzeul „Theodor Aman”. Artistul este de asemenea autorul schiței pentru ordinul ”Coroana României”, cu care a fost răsplătit în 1889.
Ionela Bucșa Șerban, muzeograf
Foto: Cristian Oefner Oprea
Surse:
Adrian-Silvan Ionescu, Penel și sabie, Ed. Biblioteca Bucureștilor, București, 2002; Idem, Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea, Noi Media Print, București, 2008
„Carol I”, acvaforte pe hârtie
„Sceptrul și coroana țării”, tuș negru pe hârtie
