01/08/2026
La 1 august, Teatrul Evreiesc de Stat din București marchează 78 de ani de la înființare. Fondat la inițiativa Comitetului Democrat Evreiesc și a Asociației Culturale IKUF, la 1 august 1948, acesta continuă una dintre cele mai valoroase tradiții ale culturii idiș din România și din lume. Înființarea instituției a avut loc la 72 de ani de la întemeierea primului teatru idiș profesionist, fondat la Iași, în anul 1876, de Avram Goldfaden. Prima stagiune a fost inaugurată cu spectacolul Lozul cel Mare, de Șalom Aleihem, în regia lui Iso Schapira, urmat de alte cinci producții prezentate pe scena din strada Dr. Iuliu Barasch.
Printre artiștii care au marcat începuturile teatrului s-au numărat Seidy Glück, Isac Havis, Dina König, Sevilla Pastor și Mano Rippel, sub conducerea primului director, Bernard Lebli, avându-l secretar literar pe Ury Benador. După anul 1954, scena și clădirea teatrului au trecut printr-un amplu proces de modernizare, în perioada în care direcția era asigurată de Franz Auerbach. Asemenea intervalului 2014–2016, activitatea artistică a continuat fără întrerupere pe alte importante scene bucureștene.
În anul 1955, Israil Bercovici devine secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat, numele său rămânând strâns legat de dezvoltarea teatrului idiș din România. Doi ani mai târziu este înființat Studioul Idiș de pregătire actoricească, beneficiind de contribuția unor importante personalități ale scenei românești: David Esrig, Alexandru Finți, Beate Fredanov și David Rubin.
De-a lungul timpului, pe scena Teatrului Evreiesc de Stat au fost montate spectacole pe baza unor texte semnate de clasicii literaturii idiș - S. Ansky, Iacob Gordin, I.L. Peretz și Sholem Aleihem. Repertoriul este completat de repere ale dramaturgiei evreiești contemporane precum Mario Diament, Israel Horovitz și Arthur Miller. Acestora li se adaugă autori reprezentativi ai dramaturgiei universale: Bertolt Brecht, Friedrich Dürrenmatt, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Henrik Ibsen, Gotthold Ephraim Lessing, Jean-Baptiste Molière și Arnold Wesker. Pe scena din strada dr. Iuliu Barasch au fost prezentate peste 250 de premiere ale unor spectacole între care pot fi amintite: Dibuk, Jurnalul Annei Frank, Sonata Kreutzer, Tevie Lăptarul, Evreica din Toledo, Astă-seară Lola Blau, Scripcarul pe acoperiș, Jocul regilor și multe altele.
Istoria teatrului este legată de activitatea unor artiști remarcabili, între care Tricy Abramovici, Bebe Bercovici, Carol Feldman, Carol Marcovici, Sevilla Pastor, Rudi Rosenfeld și Leonie Waldman-Eliad. De asemenea, contribuții importante au avut actorul și regizorul Adrian Lupu, dirijorul emerit Haim Schwartzman, regizorul George Teodorescu, precum și numeroși membri ai orchestrei, secretari literari și colaboratori care au contribuit la dezvoltarea instituției. Trupa se îmbogățește cu actori precum Nicolae Călugărița, Mihai Ciucă, Cornel Ciupercescu, Theodor Danetti, Andrei Finți, Roxana Guttman, Maia Morgenstern și Dorina Păunescu, consolidând tradiția artistică începută în 1948.
Începând cu anul 2016, Teatrul Evreiesc de Stat organizează la București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST, reafirmându-și misiunea de a conserva și promova limba și cultura idiș printr-un amplu program de spectacole și evenimente culturale.
La împlinirea a 78 de ani de existență, Teatrul Evreiesc de Stat își reafirmă menirea de a păstra vie moștenirea teatrului idiș și de a o transmite noilor generații, drept un reper al dialogului intercultural, al excelenței artistice și al continuității uneia dintre cele mai longevive instituții teatrale din România.
Prestigiul Teatrului Evreiesc de Stat a fost confirmat de-a lungul timpului de aprecierea constantă atât a publicului cât și a unor personalități ale culturii, oameni de teatru, critici și ziariști atât din România cât și din străinătate. Între acestea, actorul Radu Beligan evocă menirea Teatrului Evreiesc de Stat, cu prilejul aniversării primului centenar.
"Când în urmă cu o sută de ani o familie de talente punea temeliile a ceea ce este astăzi Teatrul Evreiesc de Stat, ea dădea glas unei necesităţi de ființă, de expresie, de comunicare a unei culturi. O cultură care n-a fost niciodată străină de problemele dreptăţii sau împilării, ale pâinii sau mizeriei, ale violenţei sau solidarităţii umane. O cultură care, dezvăluind dureri, amintiri, nădejdi şi proiecte — cu acea vehemenţă a vieţii interioare ce-i este caracteristică afirma Indatoririle conştiinţei. O cultură care, prin intrebările şi somaţiile ei, lua parte la un proces istoric, angrenând în desfăşurarea lui nu numai destinele unei comunităţi. Când în urmă cu o sută de ani lua naştere ceea ce e astăzi Teatrul Evreiesc de Stat, el îşi propunea să fie cadrul stabil de activitate al unei vieţi spirituale proprii şi, în acelaşi timp, un punct de joncţiune şi un fapt de conlucrare cu mişcarea artistică românească şi universală, cu un cuvânt, o acţiune de colaborare în care gânduri, sentimente, idealuri se limpezesc şi se cheamă, îşi răspund şi se completează. Un secol de viaţă, timpul în care Teatrul Evreiesc şi-a definit posibilităţile, vocaţiile şi energiile, asumându-şi o identitate şi sporindu-şi contribuţia înăuntrul mişcării artistice româneşti — timpul acesta nu se poate uşor rezuma. Dar e clar că el a trăit o existenţă plină de fervoare şi de patetism şi că-şi poartă astăzi nu doar cu glorie, dar şi cu tinereţe vârsta! Ansamblul a străbătut toate drumurile: şi ale piesei clasice, şi ale piesei modeme, şi ale teatrului muzical, şi ale spectacolului de folclor, tot aşa cm biruinţele sale artistice au străbătut toate drumurile ţării şi multe dintre cele ale lumii."
