24/01/2024
Pălăria de fetru:
Cota 152
publicat in martie 2011
revăzut si actualizat în 24 ianuarie 2024
”Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, și forma limbii naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești”
Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui. 1889
Despre domnul Eminescu NU voi scrie în această ”Pălărie de fetru” deoarece despre Domnia Sa scriu tomuri întregi oameni care au decenii de documentare în spate cm sunt dl prof. Nae Georgescu, admirabilul Profesor care mi-a fost decan la Facultatea de Litere sau dl Th. Codreanu care a publicat de curând un articol echilibrat despre ”reacționarul” Eminescu, sau alți și alți cărturari get-beget care au îmbrățișat eminescologia.
Am convingerea că nu sunt singurul care observă presiunea pusă în ultima perioadă (30 de ani) asupra psihicului cetățeanului român.
Oriunde întorci privirea întâlnești o remarcă negativă despre români sau despre România.
Televiziunile publice -mai ales cele private- ne servesc de cinci ori pe zi câte una, două ore cu amănunte ”picante” despre cele mai recente crime, violuri, incendii, furturi, omucideri sau sinucideri.
Ziarele ne repetă a doua zi tot ce este macabru din s-a spus la televizor cu o zi înainte, iar radiourile preiau în a treia zi esența cernită a ce au scris ziarele. NICĂIERI ungând bun, nicăieri ceva pozitiv! Peste tot teroare, catastrofă, urgie, șoc și groază!
În mare cam așa arată circuitul ”informației” în ”presa” contemporană!.
Dar există un numitorul comun al acestor canale de mass media și anume construirea cu răbdare și grijă, aproape maternă, a următoarei ”sinonimii”: patriot = naționalist = extremist = șovin = xenofob = antisemit = rasist !!!
Bineînțeles că sunt și excepții: câteva reviste culturale de înaltă ținută, din provincie, Baaadul Literar, Caiete Silvane sau câteva bloguri echidistante și bine informate
Cu alte cuvinte, dacă spui că iubești România, că pământul pe care te-ai născut ÎNSEAMNĂ MULT pentru tine deoarece
- pe el ai pășit, prima dată, când mama ta te-a lăsat din brațe,
- pentru că el -pământul acestei minunate Țări, România- a făcut posibilă legătura ta cu legile Universului,
- pentru că ai simțit oasele strămoșilor fremătându-ți sub picioare când alergai să te întâlnești cu mama copiilor tăi sau
- pentru că inevitabil acest pământ te va primi când viața -ca o mamă- te va lăsa din brațele ei pentru prima și ultima dată,
Ei bine, dacă spui că iubești România sau îndrăznești să te îmbraci în portul strămoșilor tăi și să iesi pe stradă ca să te mândrești și tu cu blazoanele Neamului, semnele cusute pe ie sau cămeși, ești catalogat drept naționalist iremediabil !
Acum a fi considerat patriot / naționalist, nu ar fi așa de rău, dacă naționalismul NU AR FI considerat o manifestare extremistă și, pe cale de consecință, șovină.
Ori între șovinism, antisemitism și xenofobie este o graniță cât un fir de păr! DAR CE MAI CONTEAZĂ UN FIR DE PĂR, acum, când APROAPE toate granițele sunt deschise?
Poporul român are, El, păcatele și păcătoșii lui, cm toate popoarele au, dar nu cred că poate susține vreodată cineva –argumentat!- că Noi, românii, urmași ai geto-dacilor*) suntem un popor de xenofobi! Și desigur, de la xenofobie se face pasul cel mare spre a eticheta orice patriot drept nașionalist, rasist și ”victimă” a educației comuniste.
Cu alte cuvinte: NU MAI CONTEAZĂ mileniile de continuitate istorică în spațiul carpato-danubiano-nistro-pontic, nu mai contează cetatea dacică de la Sucidava, unde se află ”fântâna lui Harap Alb”, sau custodele cetății Sucidava, dl Dumitru Șapcă, reprezentantul celei de-a șaptea generații din neamul lui popa Radu Șapcă, nici Cetatea de Pământ de la Bârlad nu mai contează sau cetatea Porolissum de la Zalău deoarece, dacă îți asumi trecutul neamului tău, ori ești naționalist, xenofob, antisemit, rasist, ori nu cunoști istoria, care este oricare alta în afară de cea dovedită de izvoarele istorice .
Iată de ce, îmi scot ”pălăria de fetru” și tare mă bucur, ori de câte ori întâlesc un intelectual sau un grup de intelectuali care au înțeles că a fi PATRIOT înseamnă a iubi Patria în care te-ai născut, ai crescut, ai fost educat, ai muncit și ai procreat, iar NAȚIONALISM înseamnă RESPECTUL PENTRU NEAMUL din care te tragi, RESPECTUL pentru cei care au făcut posibilă apariția și formarea ta, ca Om, pe acest pământ!
Îmi scot pălăria de fetru în fața celor care duc mai departe munca începută de reperul temporal major al românilor, domnul Mihai Eminescu, despre care -cum ati aflat din diverse ”comunicări” este si antisemit si vocal iar mai nou i se pune la îndoială moralitatea! Ne mai lipsește (OARE???) un soi de P P Carp care să strige prin televizoare ”Mai potoliţi-l pe (domnul) Eminescu!”!!!
Măi, amicilor care scuipați otravă pe domnul Eminescu, rețineți, vă rog, că moralitatea este un produs social! Altfel spus nu îl puteți ”judeca”, furnicilor, pe domnul Eminescu -(1850-1889) după principiile inventate de Institutului Naţional „Ellie Wiesel“ , inventat la rândul lui de Crin Antonescu, aceasta mu(m)ie politică a începutului de mileniu trei!
Îmi scot, de asemenea, pălăria de fetru în fața profesorului Th. Codreanu care atât de frumos concluzionează în articolul domniei sale: ” Aşadar, avem nevoie de reacţionari ca Eminescu aşa cm avem nevoie de aer.”
Subscriu domnule Profesor: eu, cetățeanul reacționar, Ion Gabriel Pușcă-Lupișor, cel care, dacă va fi nevoie, va apăra și cu viața, alături de draconul lui Burebista, alături de falxul lui Decebal, de calul lui Glad și Molda lui Dragoș, alături de sabia lui Ștefan cel Mare și de capetele Brâncovenilor, alături de bârlădeanul A.I.Cuza și de Scrisorile lui Eminescu, alături de Nae Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Petre Ţuţea, de Nichita, de Cezar Ivănescu, de Grigore Vieru și Adrian Păunescu, alături de părintele Iustin Pârvu și de Dumitru Stăniloaie, DREPTURILE prevăzute de articolul 152, paragraful 2 din Constituția României.
Trăiască Nația!
(citiți până la capăt și înțelegeți, oameni buni!)
*) - explicatii pentru dacofobi!
1, la 1580 Cristofor Bathory a gândit ”planul Dacic”, voia să facă regatul Daciei, unind Transilvania cu Valahia si Moldova, idee preluata si de fiul sau Sigismund în 1595 Dacă dacii dispăruseră în negura vremii, atunci de ce încă se mai vehicula numele Daciei referitor la spațiul carpato-danubiano-nistro-pontic, recte Transilvania, Valahia si Moldova, in anno Domini 1580?
2, ”De fapt, fiindcă cea mai mare parte dintre locuitorii comitatului Maramureș sunt români, și deoarece se potrivesc cu moldovenii la limbă, la religie și la obiceiuri, există pericolul să se întâmple ca acest comitat, încetul cu încetul, intrând pe furiș în Moldova, să se înstrăineze cu timpul, cu vreo ocazie, de regat [Ungaria habsburgică]. Așadar, deoarece nu vor fi puține astfel de ocazii, este în interesul majestății regele ca, la o nouă cercetare și discutare, să se îngrijească să fie trimiși și chemați oameni credincioși și zeloşi”. - extras din documentul în limba latina - „Despre starea de acum a Cămării Sării Maramureșene, după cercetarea făcută de comisarii majestății regești Blasius de Petrovaradin, prepozit de Jazo și Georgius Werner, căpitanul (prefectul) cetății Șaroș, în luna septembrie a anului Domnului 1547”.
3, Stefan Zamosius (Szamosközy) (1570–1612)-
”Hic iacet ille ferus, latro merus et Nero verus,
Cacus, atrox Dacus, scelerum lacus, ille Valachus!”
În traducere,
”Aici zace acel sălbatic, autentic tîlhar, şi adevărat Nero,
Cacus *), dac feroce, izvor de catastrofe, acel valah ! ”
*) Cacus - fiu al lui Vulcan în mitologia greacă și cea romană
Pai, dacii nu dispăruseră, bre, în negura vremii sub două valuri de migrații slave??? A, in 1610 maghiarii încă știau despre daci? Și noi nu vorbim rusește?
Dixit!
Hai, la bună vedere!
