17/08/2026
Ce e YOTA Summer Camp?
Asta este întrebarea pe care mi-o puneam eu acum un pic mai mult de un an. Mă uitam cu uimire (și poate puțină invidie!) la poze cu un grup de oameni de vârsta mea vorbind cu astronauți de pe stația spațială internațională, în cadrul acestei misterioase tabere YOTA. Așa că m-am apucat, normal, să pun întrebări, și am aflat că YOTA vine de la "youngsters on the air" (mot a mot, "tineri pe aer") - un program și o tabără făcute special pentru tinerii interesați de radioamatorism. Cum eu mă încadrez perfect în această categorie, mi-am făcut mie însămi o promisiune - la anul voi participa și eu.
Și iată-mă pe mine un an mai târziu, după câteva concursuri și campionate cu rezultate foarte bune, în echipa ce reprezenta România în tabăra YOTA. În 2026, aceasta s-a desfășurat în Wagrain, Austria: un orășel pitoresc ascuns în munții Alpi, înconjurat de priveliști ce-ți taie respirația. Au participat reprezentanți dintr-un număr uluitor de douăzeci și nouă de țări, printre care Statele Unite, Coreea de Sud și Anglia - în total, nouăzeci și cinci de participanți de pe patru continente.
Încă de când am ajuns am știut că vom avea parte de o experiență frumoasă - anume, de la primirea călduroasă pe care organizatorii ne-au oferit-o în cadrul deschiderii oficiale. Mai ales de la activitatea de "spart gheața" pe care am jucat-o cu toții. În fond, nu e puțin lucru să poți să faci mai bine de o sută de oameni să alerge de la unii la alții într-o cameră, vorbind și glumind de parcă se știu deja de o veșnicie.
Activitățile la care am luat parte în tabără au fost numeroase, interesante și în același timp mult mai greu de descris decât de trăit. Printre ele s-au numărat un concurs “off-air", o activare castles on the air și un mini concurs de ARDF, toate lucruri pe care eu nu le mai experimentasem până atunci. Extrem de captivante au fost și atelierele în cadrul cărora am construit diverse dispozitive (cum ar fi stații QMX+ sau meshcom, pe care le-am putut lua acasă), care se petreceau într-o atmosferă amicală și non-competitivă, unde toată lumea ajuta pe toată lumea iar începătorii puteau învăța de la cei cu mai multă experiență. De asemenea, pe tot parcursul taberei orice participant a putut lucra pe stație sub indicativul special OE2YOTA, cu care s-au făcut câteva mii de legături pe durata evenimentului.
Ceva ce merită menționat și lăudat: organizarea superbă. Totul a mers perfect, de la cea mai scurtă activitate la cea mai lungă excursie. Un bun exemplu a fost unul din evenimentele mele preferate din cadrul YOTA, și anume seara interculturală. În timpul acesteia, am putut gusta din bucătăriile tuturor celor aproape treizeci de țări prezente; a fost o experiență pe care nu am mai întâlnit-o până acum, și încă una frumoasă. Sunt recunoscătoare că am avut oportunitatea să interacționez cu oameni din atât de multe țări și culturi diferite și să încerc delicatese noi pentru mine (cum ar fi biscuiți cu sirop de arțar din Canada, ceai cu lapte din Anglia, și cele mai bune curmale din Algeria!). În același timp, alături de restul echipei, am fost pentru mulți participanți un fel de ambasadori pentru România, o primă impresie asupra țării noastre. Cozonacul, zacusca de casă și prăjiturile Rom au adus multe zâmbete în jurul nostru.
Un lucru pe care deja l-am menționat dar asupra căruia vreau să revin: frumusețea Austriei. A fost prima oară când am vizitat această țară, și m-am bucurat enorm să o pot explora. Asta atât în cadrul excursiilor oficiale organizate de YOTA, pe munți, în cea mai mare peșteră de gheață din lume, și la un castel, cât și a celor neoficiale, cu echipa României sau cu alți prieteni, plimbandu-ne prin Viena și Salzburg, respectiv în satele din jurul hotelului. Nu voi uita niciodată acele priveliști!
M-am bucurat că această tabără mi-a dat oportunitatea să experimentez activități din lumea radioamatorismului pe care nu le mai încercasem înainte, cm ar fi radio-orientarea competitivă. A fost, de asemenea, interesant și să vorbesc cu oameni din aceste domenii, să le observ pasiunea din voce când îmi povesteau despre “latura” lor de radioamatorism. Mi-ar fi plăcut să existe și ceva activități sau demonstrații legate de telegrafia viteză, dar poate am o mică înclinare personală aici!
Deci mai rămăsese un singur lucru nebifat, și anume, experiența de a fi în camera în care se vorbește cu SSI: stația spațială internațională. Când s-a întâmplat într-un final, și am putut urmări cm câțiva dintre colegii și prietenii mei vorbeau cu un astronaut aflat în orbită, s-a simțit ca închiderea unei paranteze ce fusese deschisă cu un an în urmă. A fost o senzație uimitoare, să aud în timp real cm răspunde cu entuziasm Sophie Adenot, KJ5LTN, la întrebările noastre; o senzație ce a rămas cu mine și pe care nu am să o uit prea curând.
Și așa am ajuns într-un final la ziua plecării, cu inima plină de amintiri, telefonul de poze și valiza de diverse dispozitive construite în timpul taberei. A fost greu să-mi iau la revedere de la toți oamenii minunați pe care i-am cunoscut în cadrul celor nouă zile. Scriu aceste rânduri deopotrivă fericită că i-am cunoscut și tristă că nu am putut petrece mai mult timp cu ei - este cu adevărat incredibil ce prietenii strânse se pot forma într-un timp atât de scurt.
În final, vreau să mulțumesc mult fiecărui membru din echipa României - Ștefania, Nicoleta, Bogdan, și în special liderului de echipă, Horia - cât și tuturor celor care au făcut posibilă participarea României la YOTA. Nu am să uit niciodată această tabără!
Deci, ce e YOTA Summer Camp?
Pentru mine, acum e o colecție de amintiri frumoase.
73 de la Maria, YO3EPC