24/11/2022
Vezi bine, cititul te face să respiri în alte tărâmuri, să trăiești analele altor lumi, să parcurgi capitole ale altor vremuri. Atenția este instrumentul prezentului. Este cheia care deschide marea carte a timpului.
Așa cm citind intri în altundeva, dedicându-ți atenția cu aceeași pasiune ca și pentru excitanta palparea a texturii celei mai fascinante cărți, daruindu-ți deplin atenția la ceea ce faci, acel mic întreg al faptei mărunte te răsplătește darul prezentului deplin, căci marea bibliotecă a vieții e mereu lângă tine, iar raftul fiecăruia este intangibil altora, până când dăruiești cheia.
Atenția cea spiralată (a tenet > fără a fi ținut), îți arată că ești susținut, precum toate exemplarele scrise sau nescrise, pe care le vezi sau nu le vezi, dar despre care știi că sunt sprijinite ferm pe raftul sfintei biblioteci. Experiența (ex per ent > înafara a ceea ce este deja), se întregește, intrând din subtil, prin util în inutil. Un cuvânt rostit e etern. Inspir, expir. O poezie cântată răsună etern.
Parcurgi o pagină, apoi cartea închide acea filă, deschizând o alta.
Experiența e întregită prin atenție, la fel cm istoria se luminează atunci când o prinzi într-un cotor de carte, în care miriade de pagini diferite adună sensul infinitelor nuanțe de acorduri exprimate de cuvinte diferite într-o ordine funcțională.
Faptele tale sunt un corp de carte legat, care nu permite citirea sensurilor în altă ordine decât cea scrisă.
Alegerea nepotrivită a faptelor vieții tale face ca întregul să se destrame - corpul de carte se rupe, fragmente ale mitului personal ajung în biblioteci diferite și asta te supune unei lumi dezordonate, a cărei aleatorie logică nu te va transmuta în niciun firesc înțeles, iar apa vieții tale se amestecă în apele de deasupra, așa cm și unei cărți, aruncată în marele ocean, i se împrăștie foile iar cerneala literelor se scufundă în marele albastru, așa cm și pentru a face i carte, întăi topești fibrele unui trup vertical, apoi le reușești în alt plan.
Citind paginile așa cm ele sunt deja legate, povestea ta curge de la sine și depinde numai de tine când se termină - nescrisele file sunt infinite. Romanul e sustenabil. În rânduiala paginilor numerotate, zilele curg una după alta, ceasurile solare coexistă cu cele lunare, energiile sunt opuse dar aparțin aceluiași. În armonia firii, energia polară sinelui se întâlnește în sine. În tine. Așa cm și întreaga ta poveste este cuprinsa între aceleași două pagini, cea de început și cea de sfârșit.
Rând după rând, respirație după respirație, paragraf după paragraf, puls după puls, îndumnezeirea, înălțarea - adică viața cea întreagă, se înlanțuie în dansanta simfonie a perceputului și neperceputului. Fiecare pas al marelui tău vals e un cifru într-o spirală, fiecare coasere a ițelor firii tale e o răsucire a predestinelor.
Bătranele țesătoare ale firelor sunt eternele tale partenere. Căci, ca și dansul - o alegere între mișcat și nemișcat - sunt și toate cărțile pe care le poți citi, toate valurile pe care le poți împleti. Cu două coperți, xu două fete. Iar parcurgerea cărții vieții cu întreaga atenție te ghidează pe nebănuite poteci ale virginelor cărți, iar tu alegi in ce limbă să fie citite. Citind-o pe prima, vei ști că toate pot fi citite între aceleași două coperți, în abisale spații nefolosite ale întâiului volum, printre rândurile rânduite, sub textele culese, în opacul cernelii, în carnea hârtiei, în neștiutul loc dintre colile tomului ferecat.
Vei spune: viața este deja. Și vei vedea ca în vremea necărților, femininul se naște - până acum a fost făcut. Fiecare carte e la feminin. În nașterea femeii, este geneza cărții.
A note for your grace
A sign for your presence
Bookmark of plantable handmadepaper
