11/08/2021
DIN SERIA -CEI MAI CUNOSCUTI 100 DE ACTORI AI LUMII
Al Pacino
Considerat unul dintre cei mai mari actori din intreaga istorie a filmului, Al Pacino s-a facut remarcat in anii ’70, devenind o figura reprezentativa a filmelor americane pe intregul mapamond. S-a nascut pe 25 aprilie 1940 in South Bronx, New York. Parintii sai (Salvatore si Rose ) au divortat cand el era mic, iar el s-a mutat impreuna cu mama sa in casa bunicilor. Una din activitatile sale preferate din acea perioada era sa repete scene si sa imite voci din filme.
Plictisit si nemotivat la scoala, si-a gasit implinirea in piesele jucate la scoala care au constituit primul pas in cariera. La inceputul carierei, Pacino a trecut prin perioade de saracie si depresie, uneori fiind nevoit sa imprumute bani de autobus pentru a participa la auditii. A reusit sa intre la prestigiosul Actors Studio in 1966, studiind sub indrumarea legendarului profesor Lee Strasberg, creator al abordarii metodice, care a marcat numerosi actori ai anilor ’70. Aparand in numeroase piese, Pacino a dat lovitura in "The Indian Wants the Bronx”, castigand un premiu Obie pentru stagiunea 1966-67. Dobandind notorietate in teatru, Pacino a mai castigat un premiu Tony pentru “Does the Tiger Wear a Necktie?- Tigrul poarta cravata?".
In loc sa fie tentat sa joace in roluri usoare si comerciale care ar fi putut aduce castiguri importante, Pacino a preferat filme de calitate ca “Serpico” (1973) si “Dupa-amiaza de caine” (1975). Pacino a stiut intotdeauna sa-si aleaga rolurile care sa-l faca remarcat. Trei ani consecutiv a fost nominalizat lka premiul Academiei pentru cel mai bun actor. A inregistrat un usor esec cu “Bobby Deerfield”(1977), dar si-a revenit cu “…si justitie pentru toti”, care I-a adus inca o nominalizare la premiul Academiei pentru cel mai bun actor . “Cruising”(1980) si Author! Author! (1982) nu au inregistrat, din pacate,succes. El a continuat sa joace roluri de gangster si si-a cimentat statutul in ultra-violentrul “Scarface”(1993).”Revolutia” (1985) a fost un dezastru, fiind considerat unul din cele mai proaste filme ale tuturor timpurilor.Vremea a fost ingrozitoare, echipamentul a fost distrus, Pacino s-a imbolnavit de pneumonie, scenariul a fost modificat adesea fara succes. Acest esec l-a tinut deoparte de marele ecran pentru urmatorii 4 ani. El s-a reintors la teatru, prima lui dragoste.
In 1989 a regizat un film, “The local stigmatic” care nu a fost insa prezentat publicului. A renuntat apoi la exilul sau auto-impus si a revenit in “Sea of Love – Marea dragostei” (1989), in rolul unui politist alcoolic. Acest film a marcat a doua faza din cariera lui Pacino fiind primul film care a scos in evidenta ochii sai intunecati si vocea grava. Intorcandu-se la familia Corleone, a facut “Nasul III” (1990) si primul sau rol de comedie in coloratul “Dick Tracy” (1990). Acesta i-a adus o alta nominalizare pentru premiul Academiei pentru Best Supporting Actor, si, doi ani mai tarziu, inca o nominalizare pentru Glengarry Glen Ross (1992).
