Back Up - Valorificarea arhivei istorice a Comisiunii Monumentelor Istorice

14/06/2023

𝐁𝐢𝐬𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐚̆𝐫𝐮𝐭𝐞, 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐫𝐮𝐢𝐧𝐚𝐭𝐞 (𝟏𝟖𝟗𝟑-𝟏𝟗𝟒𝟕)

Arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice

Continuarea cercetării, inventarierii, prelucrării fondului arhivistic și scanarea celor 179 de dosare ale Comisiunii Monumentelor Istorice, au fost finalizate prin identificarea a 77 dosare (101 biserici) ce cuprind informații din perioada 1921-1953, referitoare la biserici demolate/distruse, ruinate etc.

Scanarea, verificarea și prelucrarea dosarelor C.M.I. a fost realizată cu resurse interne, iar digitalizarea acestora a fost întreprinsă de către o echipă din cadrul structurii funcționale Programe, Proiecte, Promovare și Metodologii a Institutului Național al Patrimoniului.

Cauzele menționate frecvent în documente constau din incendii, intervenții neautorizate, fonduri insuficiente pentru lucrările de întreținere și reparație, inclusiv degradările produse în contextul socio-economic dificil, marcat de cele două războaie mondiale.

Din categoria bisericilor distruse de cutremur amintim Biserica „Sf. Gheorghe” din Purcăreni, județul Muscel (azi Argeș) și Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Titu Plop, județul Dâmbovița, iar din categoria ruine, amintim în județul Vrancea, ruinele Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” - Cazaclii din Odobești, în prezent conservate și aflate pe Lista Monumentelor Istorice (VN-II-m-A-20956).

Pentru mai multe detalii, accesați link-ul din comentarii

14/06/2023

update!

𝐁𝐢𝐬𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐚̆𝐫𝐮𝐭𝐞, 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐫𝐮𝐢𝐧𝐚𝐭𝐞 (𝟏𝟖𝟗𝟑-𝟏𝟗𝟒𝟕)

Arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice

Continuarea cercetării, inventarierii, prelucrării fondului arhivistic și scanarea celor 179 de dosare ale Comisiunii Monumentelor Istorice, au fost finalizate prin identificarea a 77 dosare (101 biserici) ce cuprind informații din perioada 1921-1953, referitoare la biserici demolate/distruse, ruinate etc.

Scanarea, verificarea și prelucrarea dosarelor C.M.I. a fost realizată cu resurse interne, iar digitalizarea acestora a fost întreprinsă de către o echipă din cadrul structurii funcționale Programe, Proiecte, Promovare și Metodologii a Institutului Național al Patrimoniului.

Cauzele menționate frecvent în documente constau din incendii, intervenții neautorizate, fonduri insuficiente pentru lucrările de întreținere și reparație, inclusiv degradările produse în contextul socio-economic dificil, marcat de cele două războaie mondiale.

Din categoria bisericilor distruse de cutremur amintim Biserica „Sf. Gheorghe” din Purcăreni, județul Muscel (azi Argeș) și Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Titu Plop, județul Dâmbovița, iar din categoria ruine, amintim în județul Vrancea, ruinele Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” - Cazaclii din Odobești, în prezent conservate și aflate pe Lista Monumentelor Istorice (VN-II-m-A-20956).

Pentru mai multe detalii, accesați link-ul din comentarii

18/05/2023

Cu prilejul celebrării Zilei Mondiale a Diversității Culturale, Institutul Național al Patrimoniului vă invită la expoziția 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 ce va avea loc la sediul Centrului Național de informarea și promovarea patrimoniului cultural, în data de 22 mai 2023, ora 13, Calea Șerban Vodă nr. 33, sector 4, București.

Expoziția a fost realizată în urma unui proiect de cercetare și promovare al Direcției Programe, Constanța Multietnică, ce face parte din Programul Patrimoniul multietnic, ce continuă cu patrimoniul comunităților multietnice din Galați și Tulcea.

𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 cuprinde informaţii, documente, fotografii, planuri privitoare la patrimoniul cultural imobil al comunităţilor etnice din Constanţa.

Cu acest prilej va fi distribuit gratuit și volumul 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜𝐚̆. 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢, 𝐜𝐚𝐬𝐞, 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫𝐢, 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐮𝐭𝐞, în număr de 20 de exemplare.

De asemenea, vor fi alături de noi și reprezentanți ai diferitelor comunități entice.

Vă așteptăm!

29/09/2022

Reactualizare ! cu date și informații noi!

28/06/2022

Arhitectul Horia Teodoru s-a născut la 28 iunie 1894 în Ploiești. A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, cursurile de arhitectură la École de Beaux-Arts din Paris și Școala Română de la Roma, unde a studiat arheologia și restaurarea monumentelor istorice. Din 1927, activează în cadrul Serviciului Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice, iar din anul 1939 a devenit arhitect-șef al Serviciului Tehnic, preluând atribuțiile arhitectului Nicolae Ghika-Budești. Horia Teodoru s-a remarcat atât prin cercetările de teren, cât și prin elaborarea numeroaselor documentații ce acompaniază intervențiile și proiectele de restaurare ale monumentelor istorice.
Din arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice am selectat câteva documente de arhivă, sugestive pentru bogata activitate în domeniul protejării, conservării și restaurării patrimoniului cultural. Documentele au fost semnate de către Horia Teodoru, în perioada 1940-1946, releveu al Bisericii de lemn „Sf. Voievozi” din Cristești, Botoșani, memoriu al Bisericii Schitului Maicilor din București, lucrări de restaurare la Mănăstirea Arnota, Vâlcea.



http://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/

27/06/2022

Ansamblul Palatului Alexandru Ghica este situat în centrul satului Căciulați, județul Ilfov, în apropiere de vechea Baltă Mavrodin. Palatul a fost construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe un teren cu o suprafață de 15 ha, de către domnitorul Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica. La vest de palat a fost construită Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în stil neoclasic.
În arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice există Decretul Regal semnat de către Regele Mihai și de către ministrul artelor Mihai Ralea, prin care ansamblul format din palat și parc, este declarat monument istoric. Acest document a fost semnat la 26 iunie 1945. În prezent, ansamblul este clasat în Lista Monumentelor Istorice și este compus din palat, parc, biserică și capelă.

02/06/2022

2 iunie - Ziua Eroilor
Ziua Eroilor este o sărbătoare națională ce coincide cu cea a Înălțării Domnului. În această zi, cu dublă semnificație spirituală, sunt comemorați eroii români căzuți la datorie.
Vă aducem în atenție date descoperite în arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice dintr-un dosar din anii 1920, referitoare la Biserica „Cuv. Paraschiva” și „Sf. Nicolae” din cătunul Greblești, comuna Câineni, județul Argeș (actual Vâlcea). Biserica a fost construită între anii 1793-1797 de către Dumitru Iovoiu, negustor de piei de miel din Râmnicu Vâlcea, împreună cu familia sa și enoriașii satului. Într-unul din documente se găsește propunerea Societății Mormintele Eroilor căzuți în război de a transforma biserica în criptă/osuar pentru cei peste 750 de soldați decedați în apropiere (387 soldați și 5 morminte comune), în luptele din Primul Război Mondial. Alături de această propunere este și releveul bisericii semnat de către arhitectul Alexandru Referendaru.

09/05/2022

Astăzi se împlinesc 145 de ani de la Declarația de Independență a României, rostită de către Mihail Kogălniceanu în plenul parlamentului. Aducem în atenția publicului, un monument mai puțin cunoscut, din Calafat, orașul din care a pornit atacul împotriva Imperiului Otoman în Războiul de Independență. Monumentul a fost construit la începutul secolului XX, pentru a comemora eroii de război. De o parte și de alta a monumentului de for public au fost amplasate două tunuri, trofee de război obținute de armata română. În anul 1921, Primăria orașului Calafat anunța ministerele despre necesitatea restaurării Monumentului Independenței „Carol I”, avariat în Primul Război Mondial. La scurt timp, a fost declarat monument istoric, prin decret regal.

04/04/2022

Pe 4/17 aprilie 1944 Bucureștiul suferea pierderi umane și materiale semnificative, în urma bombardamentului anglo-american. Bilanţul oficial consemnează un număr de 2942 de morți, peste 4000 de răniţi și peste 55.000 de oameni care au rămas fără adăpost…
În acea zi, mai multe clădiri de patrimoniu ale capitalei au fost distruse, inclusiv Palatul Universității. Atacul aerian a ruinat corpul central, afectând vechiul fronton, al cărui grup statuar decorativ fusese realizat de către sculptorul Frederic Storck, în colaborare cu Joseph Waibel. După încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, părțile distruse ale Universității au fost reconstruite.
În Arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice există fotografii ale clădirii din perioada interbelică și postbelică, documente, schițe și planuri referitoare la procesul de restaurare și actul de clasare ca monument istoric, din anul 1946.
Redăm o fotografie a corpului central după bombardament, precum și un document denumit Condiții speciale pentru lucrări de conservare și restaurare la Palatul Universității din București, aflata în arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice, semnat de către arhitectul Horia Teodoru.

27/03/2022

Pe 27 martie 1918 Sfatul Țării decidea unirea Basarabiei cu Regatul României, marcând începutul formării României Mari. Declarația Unirii semnată de către reprezentații Sfatului Țării, Ion Inculeț, Pantelimon Halippa și Ion Buzdugan, se încheia cu următoarele cuvinte: „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna”.
În acel context marcat de ample reforme politice, administrative și economice, Comisiunea Monumentelor Istorice înființa o comisie regională cu sediul la Chișinău, la 30 noiembrie 1918. Această nouă structură era responsabilă de inventarierea, protejarea și conservarea monumentelor istorice din Basarabia.
Redăm mai jos, un document adresat președintelui Comisiunii Monumentelor Istorice de la București, prin care se solicita clasarea ca monument istoric a Bisericii „Sf. Dumitru” din Orhei. Adresa este semnată de către președintele Secțiunii Regionale de la Chișinău, Paul Gore, care precizează valoarea deosebită a acestui lăcaș de cult, ctitorie a domnitorului Moldovei, Vasile Lupu.

22/03/2022

Cu întârziere de o zi și cu scuzele de rigoare , (ieri a fost Ziua Olteniei), aducem în atenția publicului actul de clasare a două dintre cele mai bine conservate cule, Duca și Greceanu, aflate în comuna Măldărești, județul Vâlcea. Aceste locuințe fortificate, au apărut în Oltenia și vestul Munteniei la finalul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, din nevoia de apărare a micii boierimii din mediul rural, într-un context de nesiguranță socială și politică, în urma intensificării dominației otomane. Conform tradiției locale, Cula Greceanu a fost construită în secolul al XVII-lea de către căpitanul Tudor Maldăr, fiind ulterior modificată. Forma actuală a culei datează din 1780-1790, când Gheorghe Măldărescu și soția sa Eva au refăcut-o și au construit și Biserica „Sf. Nicolae” și „Sf. Voievozi” din imediata apropiere. În secolul al XIX-lea, cula a fost moștenită de familia Greceanu. Cula Duca, situată la circa 100 m nord de Cula Greceanu, a fost construită în anul 1812 de către Gheorghiță Măldărescu, fiul lui Gheorghe Măldărescu, și a fost cumpărată în anul 1907 de către I. G. Duca.
În dosarul 2250 al Comisiunii Monumentelor Istorice se află decretul regal de la 24 iunie 1946, semnat de Regele Mihai I, prin care cele două cule au fost clasate monumente istorice.
Culele au intrat în proprietatea statului în anii 1960, iar între 1966-1967 au fost transformate în muzeu, funcționând astfel până în prezent - Complexul Muzeal Măldărești.

21/03/2022

De la începutul anului 2022 au fost verificate și uploadate pe platforma https://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/ 190 de dosare din arhiva istorică a Comisiunii Monumentelor Istorice, ce conțin circa 5631 resurse documentare scanate, de diverse tipuri: corespondențe, chestionare, proiecte de restaurare, devize, rapoarte, referate, memorii, procese-verbale, schițe, relevee, desene etc., din perioada 1919-1953. Documentele cuprind informații despre monumentele istorice de pe teritoriul României Mari, dintre care două se află în prezent în Ucraina. Din totalul monumentelor istorice identificate (biserici, situri arheologice, palate, muzee, cule, geamii), aproximativ 150 sunt clasate în Lista Monumentelor Istorice. Majoritatea dosarelor conțin informații referitoare la biserici, inclusiv schituri și mănăstiri, relevând o nevoie și o preocupare constantă în ceea ce privește întreținerea și restaurarea acestora. Atât chestionarele despre monumentele istorice completate în anul 1921 de către preoții parohiilor din teritoriu, cât și corespondențele între diverși specialiști (Nicolae Iorga, Nicolae Ghika-Budești, Horia Teodoru, Ștefan Balș etc.) sau instituții (ministere, muzee, primării, mitropolii, parohii etc.) alcătuiesc un fond documentar important și inedit în sfera protejării patrimoniului cultural. Un bun prilej de a cunoaște date inedite despre istoria monumentelor istorice și de accesibilizare a informației către tot cei care sunt interesați de acest subiect. Vă învităm să accesați aceste informații! Vom continua cu verificarea și scanarea acestei importante arhive!

Back-up. Valorificarea arhivei istorice a Comisiunii Monumentelor Istorice