25/08/2026
👀 Cum te hotărăști să aplici pentru prima dată la o finanțare națională?
Simplu. Nu mai ai finanțarea locală din care ai putut susține cinci ediții de festival. Cea care îți seta calendarul, îți dădea firul roșu al planificării și un minim de stabilitate.
👉🏼 La începutul lunii aprilie am decis să aplicăm cu Street Delivery Brașov la AFCN, pe linia de finanțare „Proiecte cu caracter repetitiv”.
Eram conștienți că, la fel ca noi, o serie de organizații din Brașov vor face la fel. Din lipsa fondurilor locale pentru cultura independentă. Din dorința de a continua o misiune începută cu ani în urmă. Din acel drive al lucrătorilor culturali care întorc pe toate părțile decizia de a nu renunța.
Scrierea proiectului părea, la momentul acela, o provocare. Era prima experiență de acest gen pentru mica noastră echipă. Însemna să pornim în forță planul pentru o ediție care urma să aibă loc în doar patru luni.
Am pornit de la un buget asemănător cu cel al ediției trecute și am planificat în amănunt activitățile, organizațiile și artiștii cu care ne doream să colaborăm. Am cerut oferte de preț pentru servicii, am calculat onorarii, am dat telefoane, am completat cereri de parteneriate, am scris. Mult. Un document de 30 de pagini plus anexe în care explicam în detaliu fiecare idee și fiecare activitate.
Au fost seri lungi și zile întregi de discuții.
Pe 18 mai am depus proiectul.
Au urmat două luni de liniște până la afișarea rezultatelor. Un timp mort în care speri și încerci să organizezi „în gol” o ediție de festival pentru care nu ai încă nicio confirmare. Colaboratorii încep să scrie, încearcă și ei la rândul lor să își planifice următoarele luni. Nu le poți garanta nimic.
👉🏼 Am început să ne gândim la planuri B și C în cele două luni în care am așteptat afișarea rezultatelor.
Deasupra capului nostru, veșnicul drob de sare: luăm sau nu luăm finanțarea?
Alături de noi, și alți colegi de breaslă pluteau deasupra aceluiași hău.
Pe 7 iulie am aflat că proiectul nostru era fix sub linie, la nefinanțate, cu 94,33 de puncte din 100.
Contestațiile puteau fi depuse abia două săptămâni mai târziu.
Pe 24 iulie am rescris argumentele și am depus contestația. Urma să aflăm rezultatul final pe 8 august.
A venit și data cu pricina, dar fără răspunsuri, ci cu o amânare: rezultatele contestațiilor vor fi anunțate 10 zile mai târziu, fiind foarte multe proiecte de reevaluat. Dintre ele, știm cel puțin 5 doar din Brașov.
Hăul s-a adâncit.
👉🏼 Am continuat să ne gândim la planurile B și C. Am jonglat cu idei, am rediscutat colaborări, am recalculat totul pe varianta low or no budget. Festivalul trebuia să înceapă în mai puțin de o lună.
Săptămâna trecută, după multe refreshuri pe pagina , undeva după ora 23:00 a venit în sfârșit răspunsul: nu am obținut finanțarea.
În tot acest timp, pe lângă resursele materiale, am căutat și resursele interioare de a continua.
Pe de o parte, era dorința de a reda strada oamenilor pentru un weekend, pentru al șaselea an la rând. Pe de altă parte, furia și frustrarea că pe plan local nu există o minimă înțelegere a necesității de a avea un cadru predictibil pentru susținerea culturii independente.
👀 De ce vă spunem povestea asta în toată agonia ei?
Pentru că acestea sunt urmările directe ale tăierii finanțărilor de la Primăria Brașov și Consiliul Județean.
🗣️ Evenimentele culturale nu vin servite și nu se întâmplă spontan. În spatele lor nu sunt doar formulare, bugete și indicatori. Sunt oameni care își pun timpul, energia, răbdarea și iubirea în ceea ce fac.
Oameni care continuă să construiască proiecte culturale chiar și atunci când resursele sunt puține.
Întrebarea e până când și cu ce costuri personale?
