10/05/2026
Într-o scrisoare din 10 mai 1600, către orășenii din Bistrița, publicată de istoricul Ioan Drăgan, Mihai Viteazul scria că "Țara Moldovei, care de ceva vreme s-a răzvrătit contra întregii creștinătăți, slavă lui Dumnezeu, astăzi a fost adusă sub stăpânirea noastră".
Iară o altă semnificație a zilei de 10 mai: ziua în care Mihai Viteazul a ajuns domn peste toate cele trei țări române!
Toate detaliile le găsiți aici:
10 MAI 1600 – ZIUA PRIMEI UNIRI A ROMÂNILOR
Data exactă a preluării Moldovei de către Mihai Viteazul nu a intrat în conștiința publică, cm s-ar cuveni, la fel cu zilele Unirilor din epoca modernă: 24 Ianuarie, 27 Martie, 28 Noiembrie, 1 Decembrie. S-au acreditat diferite zile ale unor lupte din timpul expediției moldovene sau data unui document al domnitorului întâmplător păstrat. Parlamentul a fixat chiar prin lege, recent, ziua de 27 mai, ca zi dedicată sărbătoririi evenimentului. Unii au fost poate derutați de calendar, întrucât la 1600 în Moldova și țările ortodoxe se folosea calendarul iulian, iar în Transilvania, Polonia, Austria calendarul gregorian, care adăugase zece zile la data veche.
Dar nimeni nu l-a întrebat pe Nicolae Iorga, care dă data exactă în Istoria sa. Și nici pe voievodul Mihai asupra datei exacte a măreței sale înfăptuiri, deși toate documentele sale sunt de mult publicate.
Într-o scrisoare din 10/20 mai, înainte de ocuparea Hotinului, Mihai scria mitropolitului și boierilor moldoveni retrași în cetate cu Ieremia Movilă, să-l sfătuiască pe acesta, ”fratele nostru”, să treacă Nistrul în Polonia ca să evite o nouă vărsare de sânge și promite iertare și păstrarea averilor celor care vor rămâne sub domnia lui.
Într-o altă scrisoare din aceeași zi, 10/20 mai, după căderea cetății în mâinile sale, către comisarii împăratului de la Viena, în numele căruia luase Ardealul și Moldova pentru tabăra antiotomană, Mihai detalia ultimele momente ale campaniei din Moldova: „Gonind din Scaun pe Ieremia-Vodă şi luând ţara în stăpânire, am crezut că trebuie să iau şi urmările războiului, şi l-am urmărit pe Ieremia acela cu armele până la hotarul Podoliei. Şi, prinzându-l din cale în fuga lui, am bătut oştile cu omor mare. El însuşi şi-a căutat mântuire în fugă, împreună cu Sigismund Bathory, trecând apa Nistrului. Acuma, deci, îndeplinind aceste lucruri cu noroc, cu ajutorul lui Dumnezeu, şi săvârşind cu ostenelile mele ce trebuia pentru mântuirea Creştinătăţii, avem ţara aceasta toată supt puterea Măriei Sale”(= împăratului).
Într-o scrisoare din aceeași zi către orășenii din Bistrița, anexată, domnul, în euforia victoriei, se grăbea să-i înștiințeze despre acest eveniment, pe care îl apreciază ca fiind de mare importanță pentru creștinătate. Scrisoarea e adresată sașilor din Bistrița, în limba maghiară, limbă oficială la acea dată în Transilvania, alături de latină. Adresarea este în latină, iar semnătura domnului ”Io Mihail Voievod” în româna cu caractere chirilice. O însemnare latină a cancelariei bistrițene, în subsolul documentului, indică data sosirii scrisorii: 1 iunie 1600 și purtătorul ei, boierul Mihail Cămărașul.
Textul documentului nostru este fără dubiu: ”Țara Moldovei, care de ceva vreme s-a răzvrătit contra întregii creștinătăți, slavă lui Dumnezeu, astăzi a fost adusă sub stăpânirea noastră (ez mai nap birodalmunk ala haitottak).”Astăzi, adică 20 mai 1600, data scrisorii către bistrițeni, adică 10 mai 1600, data oficială din Moldova.
10 mai ca dată a primei Uniri concordă calendaristic cu Unirile din epoca modernă, încetățenite și ele după calendarul iulian, oficial în România până după Marea Unire. Declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare, în legătură cu evenimentele din anii 1866, 1877, 1881 – Dinastia, Independența, Regatul – care face obiectul unei inițiative parlamentare recente, capătă, printr-o fericită coincidență, o susținere și o semnificație unică.
