18/06/2026
La Românești, în județul Iași, arheologii au descoperit recent un cuptor eneolitic vechi de aproape 6.000 de ani - aparținând culturii Cucuteni-Tripolia, cea mai veche civilizație urbană a Europei, cu 1.000 de ani mai veche decât civilizația sumeriană din Mesopotamia.
În arheologia românească există o civilizație care a uimit lumea științifică - cultura Cucuteni.
Cultura Cucuteni-Tripolia. Considerată cea mai veche civilizație urbană a Europei. Plus cu 1.000 de ani mai veche decât civilizația sumeriană din Mesopotamia.
S-a dezvoltat pe teritoriul actualei Românii, Republica Moldova și Ucrainei. Plus în perioada eneolitică (4.800-3.500 î.Hr.).
Pentru un cercetător român sau internațional care vizitează astăzi siturile Cucuteni - cu vasele ceramice colorate elegant pictate, cu așezările organizate complex, cu sistemele defensive sofisticate - primul gând este unul de uimire profundă - aici, pe pământurile noastre, a existat o civilizație urbană înaintea celor mai cunoscute din Mesopotamia și Egipt.
Cele mai recente descoperiri sunt impresionante. La sfârșitul anului trecut, o nouă cercetare arheologică desfășurată pe dealul Ursoaia din comuna Românești (județul Iași). Plus a adus la lumină două complexe importante din perioada finală a culturii Cucuteni.
Un cuptor de ars ceramică de mari dimensiuni. Plus un segment din sistemul defensiv al unei așezări vechi de aproape 6.000 de ani.
Cuptorul are dimensiuni impresionante. Aproximativ 3,5 x 3,5 metri. Plus se remarcă prin starea foarte bună de conservare.
Este considerat una dintre cele mai bine conservate structuri de acest tip. Plus descoperite până acum în arealul culturii Cucuteni-Tripolia.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna, pentru o comunitate Cucuteni acum 6.000 de ani, să construiești un cuptor uriaș de 3,5 metri pătrați pentru a arde ceramica - știind că vasele tale pictate cu motive geometrice și culori vegetale vor deveni nu doar obiecte utilitare, ci adevărate opere de artă care vor uimi arheologii peste milenii.
Coordonatorul științific al cercetării, dr. Măriuca Vornicu, explică importanța descoperirii. "Știam de existența sitului de câțiva ani, situl a fost scanat geomagnetic. Plus știm că este o așezare a culturii Cucuteni, începutul fazei B, un început de fază care este puțin cunoscută pentru noi".
Cuptorul a fost folosit pentru a arde vase din lut. Plus o tehnologie care a permis culturii Cucuteni să atingă un nivel artistic extraordinar.
Conform specialistei, "nu aveau oale din metal, își făceau din lut. Ultima etapă a lanțului operator îl constituie arderea vaselor. Plus dacă oalele din lut nu sunt arse, ele nu rezistă".
Poziționarea cuptorului este interesantă. A fost făcut în afara perimetrului locuit, lângă un șanț de apărare săpat adânc în sol. Plus o alegere care nu a fost întâmplătoare.
Așezarea era apărată de un șanț care o înconjura. Plus o tehnologie defensivă sofisticată pentru o civilizație de acum 6.000 de ani.
Cultura Cucuteni este cunoscută pentru ceramica sa extraordinar de elegantă. Vasele - de diverse forme - sunt pictate cu motive geometrice complexe. Plus folosesc culori naturale - roșu, alb, negru - din minerale și plante.
Stilul ceramic Cucuteni este unic în lume. Plus a fascinat arheologi din toată Europa și America.
Existau și statuete antropomorfe și zoomorfe. Plus reprezentări ale "Marii Mame" - simbolul fertilității și al pământului.
Cucuteni a fost cultura cu cele mai mari așezări preistorice ale Europei. Unele așezări aveau peste 15.000 de locuitori. Plus erau "mega-orașe" pentru epocă, comparabile doar cu civilizațiile timpurii ale Mesopotamiei.
Te-ai întrebat vreodată cm era pentru un om din neoliticul târziu al Moldovei să trăiești într-o așezare de 10.000 de oameni acum 6.000 de ani - cu sisteme defensive, cu meșteșugari ceramici care făceau vasele tale, cu agricultori care lucrau pământul cu unelte de cupru - știind că această civilizație va fi uitată complet timp de milenii, pentru ca apoi să fie redescoperită de arheologi moderni?
Pe lângă Românești, alte situri Cucuteni importante au fost descoperite. Hăbășești. Drăgușeni. Cucuteni-Cetățuie. Tărpești. Plus toate în Moldova de astăzi.
În estul țării, la Cucuteni - localitatea care a dat numele culturii - se află cel mai important sit arheologic. Plus a fost descoperit în 1884 de Theodor V. Burada.
Mai mult, există și o legendă populară care circulă de zeci de ani. Plus susține că "cel mai vechi cuptor de topit metale din lume" ar fi fost descoperit la Câmpeni.
Această afirmație circulă în multe surse online de tip "descoperiri uluitoare ale României". Plus dar nu se confirmă în literatura arheologică științifică internațională.
În realitate, cele mai vechi tehnologii de topit metale din lume sunt atribuite altor culturi - în Anatolia, Iran, Mesopotamia. Plus din mileniul VI-V î.Hr.
Cuptoarele eneolitice descoperite în România - cm este cel de la Românești - sunt în principal pentru ars ceramică. Plus reprezintă o tehnologie complementară, dar nu identică cu metalurgia.
Cu toate acestea, cultura Cucuteni are realizări impresionante în orfevrărie. Au fost descoperite obiecte de cupru. Plus indicii ale unei tehnologii metalurgice timpurii.
Tezaurul de la Brad (județul Bacău) - artefacte de cupru și aur Cucuteni - este una dintre cele mai bogate colecții preistorice ale Europei. Plus mărturie a unui nivel tehnologic extraordinar.
Schimbarea radicală a venit acum aproximativ 3.500 de ani î.Hr. Plus civilizația Cucuteni a dispărut treptat, fiind înlocuită de noi culturi.
Cauzele dispariției sunt încă dezbătute. Schimbări climatice. Migrații ale altor populații. Plus epuizarea resurselor agricole.
Totuși, locurile Cucuteni au continuat să fie ocupate de noi culturi. Plus tradițiile au continuat să influențeze popoarele care au urmat.
Astăzi, cele mai importante muzee din lume au piese Cucuteni. Plus reprezentanță românească remarcabilă a preistoriei europene.
Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Cucuteni din Iași, Muzeul de Istorie Naturală din New York, British Museum din Londra. Plus o recunoaștere internațională a importanței științifice a culturii Cucuteni.
Astăzi, când vezi pe rafturile muzeelor vasele ceramice Cucuteni cu motivele lor geometrice elegante și culorile vegetale care au rezistat 6.000 de ani, e greu să ne imaginăm că, în urmă cu aproape șase milenii, pe teritoriul actualei Românii, exista o civilizație urbană cu zeci de mii de locuitori, cu sisteme defensive complexe, cu cuptoare ceramice de 3,5 metri pătrați și cu artă rafinată care fascinează lumea modernă.
Iar când te gândești că cultura Cucuteni - cea mai veche civilizație urbană a Europei, cu 1.000 de ani mai veche decât Sumerul mesopotamian - a existat pe pământurile noastre cu mii de ani înainte de daci, romani, slavi sau orice altă populație istorică - înțelegi că, paradoxal, propriile noastre rădăcini civilizatorii merg mult mai adânc decât cunoaște majoritatea populației actuale.
Una dintre cele mai vechi civilizații urbane ale lumii descoperite recent pe teritoriul României - cultura Cucuteni-Tripolia (4.800-3.500 î.Hr.), cu 1.000 de ani mai veche decât civilizația sumeriană, cu așezări de până la 15.000 locuitori (mega-orașe pentru epocă), cu ceramica pictată renumită în toată lumea științifică, cu tezaurul de la Brad (cupru și aur), confirmată recent prin descoperirea pe dealul Ursoaia din comuna Românești (județul Iași) a unui cuptor eneolitic uriaș de 3,5 x 3,5 metri pentru ars ceramică (datat aproape 6.000 ani și considerat una dintre cele mai bine conservate structuri ale culturii Cucuteni-Tripolia), descoperită în 1884 la Cucuteni (Iași) de Theodor V. Burada, cu situri importante la Hăbășești, Drăgușeni, Tărpești, Tărtăria (cu cele mai vechi tăblițe scrise ale lumii, mai vechi cu 1.000 ani decât scrierea sumeriană) - dovata că, pe teritoriul actualei Românii, există rădăcini civilizatorii care merg mult mai adânc decât cunosc majoritatea românilor moderni, plasându-ne printre primele civilizații urbane ale Europei.
