Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova

18/08/2026

11/08/2026

La mulți ani cu sănătate și bucurii, domnule Ion Ursu! Să aveți parte de multe realizări și împliniri!

05/08/2026

📚 Participare la Cursurile internaționale de Limbă Rromani comună (ediția a IV-a)

În perioada 20–30 iulie 2026, Svetlana Procop, dr., cercetător științific coordonator în cadrul Secției „Cultura tradițională a Minorităților etnice” a Institutului Patrimoniului Cultural, a participat la Cursurile internaționale de Limbă Rromani comună (ediția a IV-a), organizate de Asociația „Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație” (IDEE), desfășurate la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Costinești, județul Constanța, România. Programul internațional de formare a reunit cercetători, cadre didactice, doctoranzi, studenți și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Germania, Noua Zeelandă, România și Republica Moldova, oferind un cadru de schimb de experiență și de aprofundare a cunoștințelor privind limba, cultura și patrimoniul comunității rome. Activitățile au inclus sesiuni didactice interactive și ateliere practice susținute de specialiști consacrați, printre care prof. univ., dr. emerit Gheorghe Sarău, dr. Cristian Pădure și dr. Ciprian Costache, care au abordat aspecte esențiale privind studiul și promovarea limbii rromani. La încheierea cursurilor, participanții au primit certificate de absolvire, emise de Asociația IDEE și semnate de președintele Asociației, prof. dr. Boris Singer, și de prof. univ., dr. emerit Gheorghe Sarău. Participarea la acest program evidențiază angajamentul Institutului Patrimoniului Cultural față de dezvoltarea profesională continuă a cercetătorilor, extinderea colaborărilor științifice internaționale și promovarea cercetării și valorificării patrimoniului cultural al minorităților etnice din Republica Moldova.

03/08/2026

Institutul Patrimoniului Cultural la Festivalul Internațional de Teatru de la Avignon (ediția a 80-a)

Institutul Patrimoniului Cultural informează despre participarea doamnei Violeta Tipa, dr., șef Secție „Patrimoniul artistic”, la cea de-a 80-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Avignon (Franța), desfășurată în perioada 20–25 iulie 2026. Unul dintre cele mai prestigioase evenimente teatrale ale lumii, Festivalul de la Avignon reprezintă un spațiu de întâlnire a marilor creații artistice, al dialogului intercultural și al reflecției asupra realităților societății contemporane. Ediția jubiliară din acest an a reunit spectacole, proiecte artistice și creatori din numeroase țări, promovând diversitatea expresiilor culturale și noile direcții de dezvoltare ale artei spectacolului. Pe parcursul participării sale, doamna Violeta Tipa a avut posibilitatea de a cunoaște producții teatrale internaționale, de a urmări tendințele actuale ale teatrului contemporan și de a realiza schimburi de experiență cu cercetători, teatrologi, critici și creatori din diferite spații culturale. Un moment deosebit al participării l-a constituit descoperirea spectacolului „Ah! Si tu savais, Harap Alb...” („Ah, dacă ai ști, Harap Alb...”), prezentat în cadrul programului Off Avignon de către Compania Fantasmagories din Paris. Inspirată din opera marelui povestitor Ion Creangă, această creație artistică valorifică patrimoniul literar românesc și îl promovează în context internațional. Cu acest prilej, doamna Violeta Tipa a realizat un interviu cu regizoarea spectacolului, Monica Trache, autoarea textului și a montării scenice.

✨ Participarea la Festivalul Internațional de Teatru de la Avignon constituie o experiență valoroasă pentru Institutul Patrimoniului Cultural, contribuind la consolidarea relațiilor culturale internaționale, la promovarea patrimoniului artistic național și la integrarea cercetării culturale din Republica Moldova în circuitul valorilor europene. Prin implicarea specialiștilor săi în manifestări culturale și științifice de anvergură, instituția contribuie la dezvoltarea dialogului intercultural, la schimbul de experiență și la promovarea patrimoniului cultural național în context internațional.

16/07/2026

Masă rotundă dedicată personalității arhitectului Semion Șoihet – 95 de ani de la naștere

Astăzi, 16 iulie 2026, Secția Patrimoniu Cultural Construit a Institutului Patrimoniului Cultural a organizat masa rotundă „Personalități remarcabile ale arhitecturii și artei monumentale din Republica Moldova”, ediția a II-a, dedicată comemorării a 95 de ani de la nașterea arhitectului Semion Șoihet (1931–2010), una dintre personalitățile marcante ale arhitecturii din Republica Moldova.

Evenimentul a fost deschis prin mesajul de salut al dr. Ion Ursu, director al Institutului Patrimoniului Cultural, care a evidențiat importanța cercetării, documentării și valorificării patrimoniului arhitectural, precum și rolul demersurilor științifice în promovarea personalităților care au contribuit la configurarea spațiului construit și la afirmarea identității culturale naționale.
Moderată de dr. Aurelia Trifan, reuniunea științifică a reunit cercetători, arhitecți, cadre universitare și specialiști din domeniul patrimoniului cultural construit. Comunicările prezentate au analizat activitatea profesională și creația arhitectului Semion Șoihet, evidențiind contribuția sa la dezvoltarea arhitecturii și urbanismului din Republica Moldova, precum și impactul operei sale asupra evoluției peisajului urban din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Un accent deosebit a fost pus asupra edificiilor reprezentative proiectate de arhitect, care au devenit repere ale arhitecturii moderne din Chișinău, între acestea numărându-se Circul de Stat din Chișinău, considerat una dintre cele mai valoroase realizări ale modernismului arhitectural din Republica Moldova, Palatul de Cultură al Feroviarilor precum și numeroase ansambluri locative și edificii publice care au contribuit la configurarea imaginii urbane a capitalei. În cadrul dezbaterilor au fost abordate aspecte privind conservarea și valorificarea patrimoniului arhitectural modern, necesitatea documentării și reinterpretării creației arhitecților reprezentativi, precum și importanța cercetării interdisciplinare în fundamentarea politicilor de protejare și promovare a patrimoniului construit.
Evenimentul a reafirmat importanța cercetării și promovării patrimoniului construit, contribuind la valorificarea moștenirii profesionale a unuia dintre cei mai importanți arhitecți ai Republicii Moldova.

07/07/2026

🏛️ Noi descoperiri despre patrimoniul familiei Apostolopulo de la Saharna

În cadrul cercetărilor de teren desfășurate de cercetătorii Institutului Patrimoniului Cultural – Aurelia Carpov, Sorina-Nicoleta Grati și Natalia Iachimov – ansamblul conacului familiei Apostolopulo din satul Saharna și-a dezvăluit noi valori patrimoniale, care depășesc cu mult imaginea unei simple reședințe boierești.
Una dintre cele mai impresionante componente ale domeniului este crama, unde se păstrează un beci monumental construit din cărămidă, acoperit cu bolți cilindrice masive și arce executate cu o precizie remarcabilă. După mai bine de un secol, spațiul se află într-o stare foarte bună de conservare și reprezintă una dintre cele mai valoroase mărturii ale patrimoniului vitivinicol din Republica Moldova. La marginea moșiei se află fostul centru experimental al Școlii de Viticultură și Vinificație „Nicolae Apostolopulo”, înființat în urma testamentului inginerului Nicolae Apostolopulo, care a donat domeniul Zemstvei Basarabene cu dorința ca aici să fie pregătiți viitorii specialiști în viticultură și vinificație. După moartea sa, soția, Eugenia Apostolopulo, a contribuit la realizarea acestui proiect de mare importanță pentru Basarabia. Un detaliu deosebit descoperit în timpul cercetărilor îl reprezintă olanele originale care acoperă și astăzi clădirea centrului experimental. Acestea au fost produse la fabrica de olane și cărămidă întemeiată de familia Apostolopulo la Saharna în anul 1896 și păstrează încă ștampilele istorice:
„Н. К. Апостолопуло, с. Сахарна, Бессараб. Губ.” și „Е. И. Апостолопуло, с. Сахарна, Бессараб. Губ.”

🔎 Cercetarea a adus și o descoperire inedită: deși fosta bucătărie a centrului experimental și-a pierdut acoperișul original, o parte dintre olane au fost recuperate și refolosite pe acoperișurile unor gospodării din satul Saharna. Acestea pot fi identificate și astăzi datorită ștampilelor istorice, continuând să facă parte din peisajul construit al localității și demonstrând calitatea excepțională a materialelor fabricate acum peste o sută de ani. Fondată în 1896, fabrica de olane și cărămidă din Saharna era una dintre cele mai importante întreprinderi de profil din Basarabia. Produsele sale erau apreciate atât în provincie, cât și dincolo de hotarele acesteia, contribuind la dezvoltarea economică și la edificarea numeroaselor construcții din regiune.

📚 Cercetările demonstrează că patrimoniul familiei Apostolopulo înseamnă mult mai mult decât conacul. Crama, beciul, centrul experimental, școala de viticultură și fabrica de olane formează împreună un ansamblu patrimonial de excepție, care ilustrează dezvoltarea arhitecturii, industriei și învățământului agricol din Basarabia la începutul secolului al XX-lea și evidențiază contribuția esențială a familiei Apostolopulo la modernizarea regiunii.

04/07/2026

Descoperiri arheologice importante la Necropola Medievală de la Lozova

Cercetătorii arheologi din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural continuă cercetările la Necropola Medievală de la Lozova, unde au fost descoperite 31 de morminte datând din secolul al XIV-lea și un valoros inventar funerar, care include un inel din aur, cercei, nasturi și alte piese de podoabă. Aceste descoperiri oferă noi perspective asupra vieții comunităților din perioada formării Țării Moldovei și contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei medievale a spațiului dintre Prut și Nistru.

🎥 Mai multe detalii despre cercetările arheologice și descoperirile de la Lozova pot fi urmărite în reportajul realizat de Jurnal TV:

Descoperire arheologică importantă în Republica Moldova. Cercetările reluate la necropola medievală de la Lozova au oferit noi indicii asupra vieții comunităților din perioada formării Țării Moldovei. Arheologii au depistat zeci de morminte și obiecte funerare valoroase, care vor complet...

02/07/2026

În lunile iunie-iulie se desfășoară cercetări arheologice la situl Necropola Medievală de la Lozova. Investigațiile de teren sunt organizate în cadrul proiectului științific „Cercetarea așezărilor rurale din spațiul dintre Prut și Nistru în perioada Hoardei de Aur și a constituirii Țării Moldovei (secolul XIV)”, coordonat de dr. Ludmila Pârnău.
Această campanie este rezultatul unui parteneriat între Institutul Patrimoniului Cultural, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Agenția Națională Arheologică. Managementul științific pe șantier este asigurat de o echipă de specialiști: dr. Ion Ursu (conducătorul cercetării), dr. Ludmila Pârnău, dr. Sergiu Musteață și dr. Vlad Vornic.
Un pilon fundamental al proiectului îl reprezintă îmbinarea cercetării cu educația. Un grup de studenți din anul I ai UPSC își desfășoară aici practica arheologică de specialitate. În pofida căldurii insuportabile și a condițiilor meteorologice deosebit de dificile din aceste zile, tinerii deprind tehnicile riguroase de excavație și documentare, contribuind direct la formarea lor ca viitori specialiști.
Pentru a facilita accesul comunității la rezultatele muncii arheologice și a pune în valoare descoperirile, în contextul săpăturilor de pe șantier este organizată o expoziție tematică în incinta Primăriei Comunei Lozova. Aceasta oferă publicului oportunitatea de a cunoaște direct importanța patrimoniului local și mărturiile fascinante ale trecutului medieval din regiune.

25/06/2026

SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL DE ETNOLOGIE 2026. Ediția a VII-a, dedicată Zilei Universale a Iei și Zilei Naționale a Portului Popular

La 25 iunie 2026, Institutul Patrimoniului Cultural a organizat cea de-a VII-a ediție a Simpozionului Internațional de Etnologie, manifestare științifică de referință dedicată cercetării, conservării și valorificării patrimoniului etnocultural. Evenimentul s-a desfășurat în contextul marcării Zilei Universale a Iei și a Zilei Naționale a Portului Popular, reafirmând importanța promovării și transmiterii valorilor culturale tradiționale.
Deschiderea oficială a avut loc în cadrul Ședinței Plenare găzduite de Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei și a fost susținută de dr. Ion URSU, director al Institutului Patrimoniului Cultural.
Participanții au fost onorați de mesajele de salut adresate de:
m. cor., dr. hab. Liliana CONDRATICOVA, secretar științific general al Academiei de Științe a Moldovei;
dr. Natalia STYSHOVA, director al Institutului de Istoria Artei, Folcloristică și Etnologie „M. T. Rîlski” al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Kiev, Ucraina);
dr. hab. Ludmila HERUS, cercetător în cadrul Institutului de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Lviv, Ucraina).
Invitați speciali ai manifestării au fost dr. Natalia LAZAR, reprezentantă a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere, și Măriuca VERDEȘ, președinta Asociației „Rădăcinilor Străbune” din Călinești, județul Maramureș, România. Acestea au adresat mesaje de salut și au susținut comunicările științifice „Punerea în valoare a patrimoniului cultural prin intermediul turismului. Biserici de lemn maramureșene” și „Horile-s de stâmpărare... O perspectivă asupra horitului”.
Comunicările prezentate în cadrul ședinței plenare au abordat teme actuale privind patrimoniul etnocultural, tradițiile comunitare, portul popular, arta broderiei, precum și dinamica proceselor culturale contemporane. Dezbaterile au evidențiat rolul esențial al cercetării științifice în cunoașterea, conservarea și transmiterea patrimoniului cultural către generațiile viitoare.
Prin participarea cercetătorilor, cadrelor didactice și specialiștilor din diverse instituții academice și culturale, Simpozionul Internațional de Etnologie și-a reconfirmat statutul de importantă platformă de dialog științific internațional, favorizând schimbul de experiență și consolidarea cooperării în domeniul etnologiei și al studiilor asupra patrimoniului cultural.
Adresăm sincere mulțumiri tuturor participanților, invitaților de onoare și partenerilor instituționali pentru contribuția adusă la succesul acestei ediții, care reafirmă rolul cercetării în promovarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural național și european.

📸 Vă invităm să descoperiți în continuare o selecție de imagini realizate în cadrul Simpozionului Internațional de Etnologie 2026, care surprind momente reprezentative ale acestui important eveniment academic și cultural.