Lector in Libris

17/12/2025

O carte de SLOW READING pentru adolescenți...
"Fata secretarului de stat" de Maria Pilchin...

22/10/2025

Poeme de citit!

MARIA PILCHIN (n. 26 ianuarie 1982, satul Răuțel, raionul Fălești, Republica Moldova) este cercetătoare, critic literar, cronicar de teatru, poetă, prozatoare. A publicat texte în cele mai prestigioase reviste culturale din spațiul românesc. Poemele și prozele sale scurte au fost traduse ....

18/05/2025

Postăm o cronică aplicată la volumul „și tu, Iohanan” de Ivan Pilchin, text apărut în cel mai recent număr al „Revistei literare” (nr. 2 (85) 2025).
---
„«Și tu, Iohanan», chiar și tu, te surprinde, îl face pe cititor părtaș la existența însăși, devenit conștient de rostul lucrurilor văzute din interiorul lor. O carte care mișcă sufletele, le trezește și un poet cu un stil ademenitor.”

27/03/2025

🔹️ ZARA ÎN ROCHIE ALB-AURIE

Un poem cutremurător de Maria Pilchin...

Ziua Mondială a Poeziei (21 martie 2025)Focus: Republica MoldovaAtelierul de lectură „Junimea XXI”Invitată: M...

09/03/2025

Scriitorii și elevii olimpici 🏆

👥 Elevii olimpici, discutând cu scriitorii Nicolae Negru, Iulian Ciocan și Maria Pilchin despre romanul autobiografic O PROGENITURĂ DUȘMANĂ (ARC, 2024), despre culorile deportărilor, despre Paradisul pierdut de acasă, despre gastronomia Ciutuleștilor despre care le tot vorbea mama în pustiul siberian...

📣 Un dialog fain la Olimpiada de Limba și Literatura Română...

02/03/2025

⚫️🔴 Un mărțișor trist, în care albul a fost înlocuit cu negru, iar roșul s-a prelins ca o dâră de sânge peste rana lăsată în urmă de Vladimir Beșleagă.

Cea de-a doua ediție a Performance Poetic la Teatrul Alexie Mateevici. Ediția a II-a. a fost despre poezie, mișcare scenică și amintiri – momente împărtășite cu scriitorul, retrăite acum prin artă.

Prietenii, colegii și toți cei care l-au prețuit s-au adunat pentru a-i onora memoria.

Elena Frunze-Hatman Victor Untilă Maria Ivanov Cătălina Budu Ion Cataraga Alina Perju Diana Boşcov
Maria Pilchin Ivan Pilchin Dumitru Crudu Adelina Labic Dana Zara Pavel Olari Alex Însurățelu Galina Vieru

Ministerul Culturii al Republicii Moldova

24/02/2025

O galerie foto de la dialogurile poetice avute de Lena Chilari cu poeții Ivan Pilchin și Maria Pilchin la librăria Cărturesti, 22.02.2025.

A fost prezent un public minunat: jurnaliști, bibliotecari, universitari, editori, scriitori, artiști, critici, elevi, toți iubitori de poezie și dialog cultural!

21/02/2025

Vă invităm și Vă așteptăm la Cărturești Muzeu (Muzeul Național de Istorie) ❤

Lena Chilari vine la Chișinău și ne invită la un eveniment poetic cu poeții din familia PILCHIN:

📆 𝟐𝟐 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝟏𝟕:𝟎𝟎 Dialog poetic cu Maria Pilchin și Ivan Pilchin.

🎇 Vom discuta despre poezie, despre creație, scenă, publicare și despre ce urmează cu arta fiecăruia dintre invitați.
Și sigur, nu-i vom lăsa să plece fără să ne citească din poemele lor.

POEȚII:

𝐋𝐞𝐧𝐚 𝐂𝐡𝐢𝐥𝐚𝐫𝐢 (1995) a absolvit Facultatea de Litere la UBB Cluj. Câștigătoare a premiului „Regele dimineții” al Concursului de debut „Alexandru Mușina”, a debutat în 2020 cu volumul o cană de noviciok la bătrânețe. În 2024 a publicat al doilea volum de poezie, Ludmila răstoarnă munții, la Casa de Editură Max Blecher. Poetă, spoken word performer, moderatoare și organizatoare de evenimente poetice. Nominalizată de curând la Tânărul poet al României 2024.

𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐏𝐢𝐥𝐜𝐡𝐢𝐧 (1982) este cercetătoare, critic literar, cronicar de teatru, poetă, prozatoare. Domenii de preocupare: critică și istorie literară, critică de teatru, eseu, studii culturale, poezie, proză, marketing cultural, jurnalism socio-cultural, social media marketing. Deținătoarea mai multor distincții și premii literare din Republica Moldova și România. A publicat în cele mai prestigioase reviste culturale din România și Republica Moldova eseuri, texte de critică literară și teatrală, poeme, proză. Poemele și prozele sale au fost traduse în franceză, engleză, spaniolă, rusă, greacă, ucraineană, catalană, azeră.

Publicații (selectiv):
Critică și eseu literar:
Poezie, Eros și Putere, Prut Internațional, Chișinău, 2017;
Realităţi poetice în zigzag, Junimea, Iași, 2017;
Praguri critice, TipoMoldova, Iași, 2013;
De mână cu Marele Joker. Eseuri literare, Prut Internaţional, Chișinău, 2013.
Poezie:
Tu ești rusul cel bun, Prut Internațional, Chișinău, 2021;
Zarathustra e femeie, Cartea Românească, București, 2018.
Poeme pentru Ivan Gogh, Paralela 45, Pitești, 2015;
Proză:
Băiețelul din teatru, ARC, Chișinău, 2024.
Doggy, ARC, Chișinău, 2023.

Distincții:
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler al României, Categoria A, „Literatură”, 2018.
Premii (selectiv)
• Premiul Cartea Anului în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, Secția Națională a IBBY (International Board on Books for Young) din Republica Moldova, Chișinău 2023.
• Premiile Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru Cartea pentru Copii și Tineret (2024), pentru Cartea de poezie (2022); pentru Cartea de eseu, critică și istorie literară (2018); pentru Debut cu un volum de critică literară (2013).
• Premiul „Mircea Ciobanu” pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Bucureşti, 2016.
• Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, categoria Tineri cercetători, „Pentru critică literară”, 2013.

𝐈𝐯𝐚𝐧 𝐏𝐢𝐥𝐜𝐡𝐢𝐧 (1983) este poet, traducător și cercetător, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 2021). A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Magistru în filologie germanică. A activat în calitate de lector universitar la Departamentul de Literatură Universală și Comparată, USM (2005-2019) și traducător la Radio Europa Liberă (Biroul de la Chișinău) (2014-2022). Actualmente este șeful Secției activitate editorială din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Din anul 2020, este redactor-șef al revistei de biblioteconomie, științe ale informării și de cultură BiblioPolis. A publicat trei manuale de literatură universală pentru liceu (în colaborare), mai multe eseuri, articole și studii în domeniul științei literare, numeroase traduceri literare din și în limbile rusă și română, inclusiv antologia bilingvă Lector in libris: scriitori basarabeni despre carte, lectură, bibliotecă (Chișinău, 2015; Premiul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut, 2016), antologia în limba rusă Там, куда я точно вернусь (15 молодых поэтов Республики Молдова) (Moscova, ЛитГОСТ, 2019; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru Cartea de traducere, 2020) și antologia în limba română Insula timpului: 4 poeți din Ucraina și Rusia (București, Tracus Arte, 2019). Autor a două volume de poeme: человек-аквариум [omul-acvariu] (Chișinău, ARC, 2018, 2020), și tu, Iohanan (Chișinău, ARC, 2024). Bursier a două programe pentru traducători: Institutul Cultural Român (2011) și Muzeul Național al Literaturii Române Iași (2019). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România.

10/05/2022

🔹️Editura ARC
🔹️Muzeul Național de Artă al Moldovei

📖 Vă invită la lansarea volumului de proză scurtă "Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept" (ARC, 2022) de Iulian Fruntașu

👥Invitați:
Vitalie Ciobanu, scriitor
Dumitru Crudu, scriitor
Vadim Pistrinciuc, expert politici publice

👤Moderatoare: Maria Pilchin, critic literar

🔹️Vineri, 13 mai, 18:00

🔹️Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 115

01/05/2022

ION VATAMANU – 85

În această zi, 1 mai 2022, poetul, publicistul, traducătorul, omul politic și savantul Ion Vatamanu (1937-1993) ar fi împlinit 85 de ani de la naștere.

S-a născut în comuna Costiceni, județul Hotin (azi regiunea Cernăuți, Ucraina). Studiază la Facultatea de Chimie a Universității de Stat din Chișinău (1955-1960). În 1962, debutează editorial cu placheta de versuri „Primii fulgi” (Cartea Moldovenească), prefațată de Nicolai Costenco. Prin textele incluse în acest volum, Ion Vatamanu a impus o formulă poetică nouă, deosebită de poezia acelei perioade. Urmează placheta „Monologuri” (Cartea Moldovenească, 1964), cartea pentru copii „Aventurile lui Atomică” (1966), volumele de versuri „La mijlocul ierbii” (Lumina, 1967), „Liniștea cuvintelor” (Cartea Moldovenească, 1971), „Ora păsării” (Cartea Moldovenească, 1974), „De ziua frunzei” (Literatura Artistică, 1977), „Iubire de tine” (Literatura Artistică, 1981), volumele de eseuri „Viața cuvântului” (1980), „A vedea cu inima” (Literatura Artistică, 1984) ș.a. În 1982, la Editura „Literatura Artistică” urma să fie tipărit volumul de versuri „De pe două margini de război”, cu ilustrații de Igor Vieru, dar a fost dat la cuțit, autorul fiind învinuit de „acțiuni subversive” împotriva puterii de stat.

A tradus din poezia lui Walt Whitman, Robert Frost, Janis Rainis etc. Publică traduceri din poeți elini (volumul „Umbra lui Homer”, 1972), „Poezia negrilor americani” (1973), antologia „Poezie americană” (Literatura artistică, 1977).

Din 1973, activează în calitate de șef de laborator la Institutul de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei, funcție pe care o deține până la sfârșitul vieții. În anii de activitate academică Ion Vatamanu semnează peste 150 de lucrări științifice în domeniul chimiei analitice și este autor a cinci brevete în domeniul oscilopolarografiei. O parte din metodicile sale vor fi aplicate în agricultură și industrie.

Din 1989 până 1991, alături de Leonida Lari, Ion Vatamanu face parte din echipa de conducere a ziarului „Glasul” (primul ziar cu grafie latină în Republica Moldova). În perioada 1991-1993, activează în funcție de director al revistei literare „Columna”.

În 1990, este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova și desemnat președinte al Comisiei Parlamentare pentru Cultură și Culte. În această funcție, elaborează proiectul ansamblului monastic „Căpriana”. În 1992, i se conferă titlul onorific „Maestru al Literaturii”.

La 1 mai 1997, un basorelief cu imaginea poetului este dezvelit pe frontispiciul clădirii Institutului de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei.

DOSAR CRITIC:
„Poezia lui Vatamanu este, esențialmente, o poezie a întâmplărilor, vârstelor și stărilor sufletului, a sărbătorilor („când ora păsării e senină”) și învolburărilor dramatice (când apare pasărea bună și pasărea rea într-un singur „cuib”). Ea are o desfășurare ciclică, în secvențe și momente dispuse fragmentar, pe un fir al mărturisirii discontinui, care imită cursul monoton al existenței cotidiene”. (Mihai CIMPOI)

„În general vorbind, Ion Vatamanu a perceput poezia nu ca „artă”, ci ca „extază”, nu ca literaturizare deontologică, ci ca aventură ontologică. Poemele sale nu sunt nici metaforice, nici elitiste, ele fiind emanația unei stări de cântec permanent(izat)e, traduse prin simbolul „Pasăre Eu”. (Arcadie SUCEVEANU)

„Ion Vatamanu este un profil bine conturat în Istoria literaturii noastre, e o sensibilitate discretă, un temperament contemplativ, cu gestul calm și privirea gravă, mereu plină de căldură sufletească. Opera sa poetică vine astăzi să confirme o modalitate a liricii care se părea că e mai puțin aptă să exprime frământările și elanurile epocii noastre. Dar inaptitudinea era numai aparentă, căci o asemenea Poezie poate și reușește să participe la colocviul nostru cu Măria sa Timpul.” (Vitalie RĂILEANU)

„Constatăm în poezia și publicistica sa o insațietate de cuvinte, o sete nestăvilită de a spune, de a se crea pe sine, de a se crea pe sine la modul verbal. Privită prin filiera adaosului necesare de cultură, această sete de cuvânt trebuie interpretată și ca nevoie de legiferare prin tipar a stării de martor și participant la consolidarea spirituală a neamului său prin intermediul altor culturi – cea americană, cea din Țările Baltice, din Asia Mijlocie, din Rusia – precum și ca necesitate de a rezista prin cultură.” (Ana BANTOȘ)

„Traducând din Emily Dickinson, Robert Frost, Margery Kempe, Konstantinos P. Kavafis, Kostis Palamas, Sylvia Plath, Carl Sandburg, Wallace Stevens, Julian Tuwim, mai mulți poeți din Țările Baltice, poeți greci, din poezia negrilor americani ş.a., Ion Vatamanu a transpus în limba română un corpus de texte universale, deschizând astfel orizonturile cititorului basarabean, „importând” aici între râuri nume noi din alte literaturi, „aducând” idei novatoare sub ochii cititorului, ultimele fiind de un impact major în timp. Astăzi, unele traduceri ar putea fi revizuite, redactate, ajustate, dar nu aceasta punem în discuție aici. În condițiile în care literatura universală lipsea în limba română, iar edițiile de peste Prut nu aveau acces la cititorul român din Basarabia, aceste traduceri aveau un rol mai mult decât cel de utilitate culturală și didactică, ele funcționau ca niște anticorpi culturali, ca niște imunizări împotriva ideologiei de carantină culturală și nu numai.” (Maria PILCHIN)

Fotografia realizată de maestrul-fotograf Nicolae RĂILEANU

https://uniuneascriitorilor.md/aviz/ion-vatamanu-85

27/04/2022

REQUIEM PENTRU BUCEA/Реквієм за Бучею
este un MANIFEST PENTRU PACE cu poeme de război ale poeților din Ucraina, România și Republica Moldova.

Din 24 februarie, de când a început războiul în Ucraina, artiști, scriitori, oameni de teatru, au protestat împotriva războiului.
TNME s-a solidarizat din primele zile cu poporul ucrainean și o face în continuare. Pe 9 mai CUVÂNTUL POEȚILOR și VOCEA OAMENILOR DE TEATRU se solidarizează împotriva RĂZBOIULUI SÂNGEROS din UCRAINA.
REQUIEM PENTRU BUCEA/Реквієм за Бучею este un spectacol-eveniment, așa cm Bucea, alături de Mariupol, Borodeanka și Irpin, este un simbol al tragediei ucrainene.

Cu actorii: Diana Decuseară, Draga-Dumitrița Drumi, Iurie Focșa, Ghenadie Gâlcă, Alexandru Pleșca, Rusanda Radvan, Vladislav Ropot, Ana Tkacenko, Olga Triboi, Doriana Zubcu-Marginean, Mihai Zubcu.

Cu poeții din Ucraina, România și Republica Moldova: Anastasia Afanasieva, Alexandra Arnăut, Mădălina Botnaru, Ruxandra Cesereanu, Dumitru Crudu, Rodica Gotca, Valeria Gribinenco, Boris Gumeniuk, Maria Ivanov, Iya Kiva, Georgiana Mărculescu, Daniela Moisiciuc, Lesyk Panasiuk, Cosmin Perța, Maria Pilchin, Nicolae Popa, Savu Popa, Alexandru Popescu, Radmila Popovici, Vasilisa Savitkaia, Grigory Semenchuk, Moni Stănilă, Ronin Terente, Alexandra Toledo, Augustina Visan.

Proiectul este inițiat de scriitorul Dumitru Crudu.
Scenografie: Mariana Bivol-Tonu
Concept video: Ian Onică
Concept și regie: Mihai Fusu și Luminița Țâcu.

REQUIEM PENTRU BUCEA/Реквієм за Бучею este un proiect al Teatrului Național „Mihai Eminescu” în colaborare cu Centrul de Arte „Coliseum” și cu participarea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.
REQUIEM PENTRU BUCEA/Реквієм за Бучею este realizat în cadrul Platformei Naționale de Dezvoltare și Promovare a teatrului documentar și este sprijinit financiar de către Biroul de Cooperare al Elveției.

Durata spectacolului: 1h 20 min.

Spectacol nerecomandat tinerilor sub 12 ani.

ACCES LIBER pe bază de locuri rezervate prealabil (022 22 11 77 – casa de bilete)

12/02/2022

⭕ „Istoria comunismului povestita pentru bolnavii mintal” de Matei Vișniec
📢 Astăzi la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, 18.00

⭕ „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal” de Matei Vișniec
📢 Astăzi la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, 18.00