ETHOS 21 Artă și societate Arhiva de artă românească - proiect de cercetare.

16/04/2026
07/04/2026
29/03/2026

Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești”, împreună cu „Montage”, Uniunea Artiștilor Plastici din România și Primăria Capitalei organizează expoziția retrospectivă de pictură și grafică intitulată „Timp, Formă, Memorie – Vămile văzduhului”, semnată de pictorul și profesorul Valeriu Șușnea, președintele Filialei Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Cele circa 100 de lucrări de pictură și grafică, realizate în perioada 2009-2026 vor fi expuse în toate sălile de la parter ale Palatului Brâncovenesc, precum și în galeria „Ghețărie”.

Arta lui Valeriu Șușnea, pictor și restaurator de pictură medievală, cu o îndelungată experiență și o bogată activitate, este profund amprentată de întâlnirea de la începutul carierei sale cu pictura bisericilor din nordul Moldovei, îndeosebi de cea de la Voroneț și Sucevița. Ucenicind pe șantierele de restaurare de la aceste monumente, Valeriu Șușnea a rămas definitiv marcat de teologia, simbolistica și măiestria inegalabilă a frescelor acelei zone. De aceea, arta sa respiră din aerul rarefiat al sacrului și mixează motive și simboluri creștine interpretate în acord cu viziunea și personalitatea sa.

Mai multe serii de lucrări alcătuiesc discursul plastic al expunerii lui Valeriu Șușnea de la Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești”: cele din ciclurile: „Călătorii imaginare”„Realitate, gândire, simbol” și „Vămile văzduhului”. O reuniune de teme inspirate din credința creștină despre călătoria sufletului, după despărțirea de trup, spre Împărăția lui Dumnezeu, reinterpretează din perspectivă contemporană aventura ultimă și cea mai importantă a omului, cea care-l duce înapoi, către obârșia sa.

Pictura și grafica lui Valeriu Șușnea excelează prin bogăția de simboluri și prin luxurianța unor compoziții ce nu suferă vidul și care suprapun sau abordează în planuri distincte făpturi îngerești, făpturi mitice, personaje imaginare, teme preluate din icoane și din pictura murală a bisericilor moldovenești. În compozițiile lui îngerii de lumină și îngerul căzut, luntrașul ce poartă sufletele în lumea de dincolo, sufletele sugerate ca siluete ce-și urmează călătoria spre veșnicie, comunică direct și se interconectează subliniind dimensiunea metafizică a artei lui Valeriu Șușnea. Un rol important îl are și motivul scării, inspirat de Scara virtuților a lui Ioan Sinaitul, pentru că ea joacă un rol însemnat atât la nivelul selectării sale ca temă cu rezonanță pentru artist, cât și ca sugestie de organizare a compozițiilor, ele însele gândite ca scări către cer.

Valeriu Șușnea va expune lucrări de pictură realizate în mai multe tehnici, precum: ulei pe pânză, ulei pe placaj, acrilic pe pânză, pictură pe sticlă, de inspirație folclorică și grafică de șevalet în tehnică mixtă.

Expoziția curatoriată de Anca Maria Ciofîrlă va fi deschisă în perioada
2-19 aprilie 2026.

Vernisajul va avea loc duminică, 5 aprilie, ora 15.00, la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia iar cuvântul de deschidere va fi rostit de criticul și istoricul de artă Luiza Barcan.

           Am descoperit la Galeriile de Artă ale Academiei Române expoziția 'ARS METAFORICA' a artistului plastic Andre...
29/03/2026



Am descoperit la Galeriile de Artă ale Academiei Române expoziția 'ARS METAFORICA' a artistului plastic Andrei Negură.

Născut la 16 august 1956 în satul Echimăuți, raionul Rezina, a studiat la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, apoi la Academia de Textile din Moscova și, ulterior, la Academia de Arte Decorative din Budapesta.

În anii 1980, Andrei Negură a atras atenția publicului și criticilor de artă prin tapiseriile sale inovatoare. Inspirându-se din estetica tradițională a țesutului, artistul a reușit să creeze compoziții originale, caracterizate printr-un limbaj plastic contemporan și prin utilizarea unor tehnici experimentale.

Creația lui Andrei Negură include tapiserie parietală și tridimensională, grafică de șevalet, grafică aplicativă, dar și pictură în ulei și tempera.

Lucrările sale se disting prin forța expresivă a culorii și prin capacitatea de a transmite emoții.

EXPOZIȚIE DE ARTĂ MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ „LA PORȚILE SACRULUI. DOCUMENTE ALE EXISTENȚEI” ALEXANDRU ȚIPOIA & ...
26/03/2026

EXPOZIȚIE DE ARTĂ MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ
„LA PORȚILE SACRULUI. DOCUMENTE ALE EXISTENȚEI”
ALEXANDRU ȚIPOIA & GEORGE TZIPOIA
GALERIILE DE ARTĂ ALE ACADEMIEI ROMÂNE
3 APRILIE - 20 APRILIE 2026

VERNISAJ | VINERI, 3 APRILIE 2026, ORA I7:00
FINISAJ | VINERI, 17 APRILIE 2026, ORA 17:00

Academia Română, prin Institutul de Sociologie și Casa Oamenilor de Știință, în parteneriat cu Fundația Țipoia & Tzipoia și cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, vă invită la expoziția de artă modernă și contemporană românească „La porțile sacrului. Documente ale existenței” dedicată artiștilor plastici Alexandru Țipoia (1914-1993) și George Tzipoia (1945). Expoziția se înscrie în seria evenimentelor dedicate împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române, și rămâne deschisă în perioada 3 aprilie - 20 aprilie 2026.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 3 aprilie 2026, începând cu ora 17:00, la Galeriile de Artă ale Academiei Române. Cu ocazia deschiderii expoziției vor lua cuvântul membri ai Academiei Române, ai Universității din București și ai Uniunii Artiștilor Plastici din România, alături de membrii fondatori ai Fundației Țipoia & Tzipoia și ai Casei Memoriale - Muzeu „Pictor Alexandru Țipoia”.

În cadrul finisajului expoziției, care va avea loc vineri, 17 aprilie 2026, începând cu ora 17:00, doamna Marilena Rotaru, scriitoare, realizatoare de programe de televiziune, va prezenta filmul documentar „Țipoia & Tzipoia. Rezistența prin cultură”.

Expoziția nu reprezintă doar un eveniment artistic, ci și o componentă integrată a activității academice, contribuind la valorificarea patrimoniului artistic, la înțelegerea istoriei recente și la promovarea culturii românești în spațiul public contemporan. Pictorul Alexandru Țipoia (1914-1993) se impune în cultura română ca una dintre figurile esențiale ale artei secolului XX, articulând un limbaj plastic de mare rafinament intelectual, în care rigoarea construcției formale, sensul profund al simbolicului și o sensibilitate discret metafizică configurează o operă ce depășește registrul descriptiv, devenind meditație asupra timpului, memoriei și identității. Format în spiritul marilor școli interbelice, dar traversând istoria traumatică a comunismului, artistul își asumă lucid destinul creator într-un context de marginalizare instituțională, transformând izolarea într-un spațiu de creație coerent și autonom, în care estetica disciplinei vizuale se îmbină cu o etică a fidelității față de valoare și tradiție. George Tzipoia (n. 1945), fiu al pictorului Alexandru Țipoia, s-a afirmat în cultura română și europeană ca un artist de profunzime intelectuală și sensibilitate modernă, a cărui operă explorează, cu o remarcabilă coerență vizuală și conceptuală, zonele liminale dintre memorie, identitate și transcendență artistică.
Format într-un context cultural marcat de rupturi istorice și exil, George Tzipoia dezvoltă un limbaj plastic propriu, complex, în care disciplina desenului, rigoarea compozițională și subtilitatea cromatică se conjugă cu reflecția asupra istoriei personale și colective, transformând experiența biografică în materie estetică și reflecție culturală. Arhitect de formație și co-fondator al Fundației Țipoia & Tzipoia, doamna Gloria Victoria Tzipoia a contribuit decisiv la valorizarea și medierea publică a patrimoniului artistic și memorial al familiei, Casa Memorială - Muzeu „Pictor Alexandru Țipoia” reprezentând un exemplu semnificativ de recuperare a memoriei familiale și naționale. Prin viziune curatorială, profesionalism și o profundă înțelegere a dimensiunii culturale și simbolice a memoriei, domnia sa a transformat casa și atelierul pictorului într-un spațiu viu, deschis dialogului cultural, educațional și comunitar.

Proiect științific și curatorial: A. H. Marinescu, Institutul de Sociologie al Academiei Române

Organizatori: Institutul de Sociologie al Academiei Române, Casa Oamenilor de Știință, Fundația Țipoia & Tzipoia, Uniunea Artiștilor Plastici din România
Parteneri instituționali: Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Științele Sociale (CEREFREA Villa Noël) al Universității din București, Fundația Culturală „Memoria”, Fundația Națională „G. Călinescu”
Parteneri media: TVR Cultural, Radio România Cultural

Adresă: Galeriile de Artă ale Academiei Române, Calea Rahovei 176 / Calea 13 Septembrie 13

Orar de vizitare: Luni-duminică, 10:00-18:00
Accesul publicului este liber.

SALONUL NATIONAL DE ARTA CONTEMPORANA 2024Vernisajul expozitiei de la Muzeul National Tehnic Dimitrie Leonida, curator M...
26/10/2024

SALONUL NATIONAL DE ARTA CONTEMPORANA 2024
Vernisajul expozitiei de la Muzeul National Tehnic Dimitrie Leonida, curator Malina Ionescu.

Credit pentru imagini: arh-art.ro Arhiva de arta romaneasca 2024

22/10/2024
14/10/2024

Fiul din prima căsătorie a sculptorului Karl Storck cu Clara Ihm, Carol Storck (1854-1926) a studiat sculptura la Florența cu Augusto Rivalta. După absolvirea studiilor se întoarce pentru scurtă vreme în țară, urmând să plece la Philadelphia în 1876. Petrece patru ani în Statele Unite ale Americii, timp în care participă la expoziții colective, oferă lecții de desen, realizează sculpturi (face chiar și mici sculpturi funerare, continuând astfel preocupările tatălui său) și studiază în atelierul de pictură și desen al lui Thomas Eakins, profesor și rector al Academiei de Arte Frumoase din Philadelphia.

În 1880 s-a întors în România pentru a-l ajuta pe tatăl său în atelierul de sculptură, pe care îl preia după moartea sa, în 1887.
Carol Storck a fost membru fondator al „Cercului Artistic”, o societate în cadrul căreia a fost casier și președinte. Pe lângă monumentele funerare realizate în colaborare cu tatăl său, portretele pe care le face contemporanilor săi și micile statuete, Carol Storck a onorat comenzi importante: trei alegorii pentru Palatul de Justiție din București (Prudența, Forța, Temperanța), două alegorii pentru Palatul Poștelor din București/ Muzeul Național de Istorie (Drum de fier și Electricitatea) și sculptura monumentală în bronz a Generalului doctor Carol Davila pentru Facultatea de Medicină din București.

📷În imagine: Carol Storck, „Autoportret”, 1926, ronde-bosse în bronz

13/10/2024

01/10/2024

Expoziție „STEAGURI MEDIEVALE IMAGINARE 2024”, ediţia a III-a @ Sala de Expoziţii „Constantin Brâncuşi”, Palatul Parlamentului, București (link in comentarii)

Adresse

Democratic Republic Of The

Site Web

Notifications

Soyez le premier à savoir et laissez-nous vous envoyer un courriel lorsque ETHOS 21 publie des nouvelles et des promotions. Votre adresse e-mail ne sera pas utilisée à d'autres fins, et vous pouvez vous désabonner à tout moment.

Partager