04/01/2023
SANDA TOMA
"Se intampla cam pe la sfarsitul studentiei. Vlad Mugur, era profesor la catedra de actorie si in acea vreme regiza spectacolul "Nunta lui Figaro", avandu-l ca protagonist pe marele actor Florin Scarlatescu. Un camarad generos, un bun prieten pentru cei tineri, cald, de la care am avut multe de invatat. Nu pot sa uit cat mestesug stia si-l impartasea cu un firesc cuceritor. "Comedia este matematica", si-apoi pe replica iti si demonstra.
Si cm spuneam, intr-o zi vine la clasa Vlad Mugur cu o hartiuta in mana si incepe sa citeasca urmarind cu ochii prin clasa, numele ce le striga: - Silvia Popovici, Sanda Toma, Anca Veresti, Victorita Dobre. Maine... si tace. Noi: - Ce e, ce s-a intamplat? Ce-am mai facut? Ne zambeste nonsalant: - Nimic. Numai ca maine, va puneti ce aveti voi mai bun ca imbracaminte si va prezentati la "Teatrul Armatei" din B-dul Magheru 20. Stiti unde e, sper! - Daaa... Dar de ce? Pentru ce? Hai, maestre, spune-ti-ne de-acum, va rugam. - Nu, nu, maine. O sa vedeti acolo ce ganduri am cu voi. Ne-am mai linistit. "E de bine", spune Sanda Toma, "n-are ce sa fie de rau, n-ati vazut ca zambea?!"
Zis si facut. A doua zi ne dam intalnire sa mergem impreuna. Tinere si dichisite proaspat, intram si-l vedem pe Vlad ca ne asteapta in hol, sa ne conduca in sala. Acolo actorii teatrului repetau "Nunta lui Figaro" de Beaumarchais. Nazdravanul de Florin Scarlatescu, masura dintr-o parte in alta scena secondat de marea actrita de comedie Nineta Gusti, in rolul lui Suzanne. Vlad intrerupe repetitia si ne prezinta pe fiecare distributiei formate din cei mai mari actori ai Teatrului Armatei (azi T. Nottara): Constantin Brezeanu in contele de Almaviva, Migri Avram Nicolau in contesa. Nineta Gusti in fermecatoarea subreta, Marga Barbu in Cherubin, Gogu Trestian si Petrica Popa in Brid'oison, Constantin Ramadan in Don Bartollo, Val Sandulescu in gradinar.
- Sanda! Urca pe scena, tu vei juca in rolul Fanchette.
Imbujorata, Sanda urca.
- Si voi fetelor, Anca, Silvia, Victorita, veti avea roluri de ciobanite. Ce roluri, era figuratie toata ziua! Singura care avea cuvinte era Sanda Toma, desprinsa ca un "miosotis" din buchetul acela de proapete talente, pline de tinerete si energie care nu se visau decat vedete. Realitatea ne cam zgaltaia.
Totusi eram optimiste in ceea ce priveste viitorul profesional - si pline de vise. Pe timpul nostru - tin sa amintesc - era interzis de catre Ministerul Culturii ca studentii sa faca figuratie in teatre - acesta era regulamentul pe care Vlad il incalca. Parca o vad pe Sanda. O fata frumoasa, vesela, cu doi ochi ageri rascolitori, incarcati de energii misterioase. Blonda, inteligenta, curajoasa, cu o voce sprintara adolescentina, in jurul careia se stransese toata distributia. Si la clasa, in recreatii in special, era o placere sa stai cu ea. In studentie ne spunea povesti fabuloase, visa cu ochii deschisi. Plina de candoare si verva ne fermeca prin modul ei de a povesti, de a relata cam cm va fi viitorul nostru de artiste. Optimismul ei atragea ca un magnet. Mai tarziu ne-am despartit, dar eu am ramas cu acea imagine de atunci.
Tin minte cm doamna Marietta Sadova ne atragea atentia cu fel de fel de sfaturi pentru viitor. Ce e bine si ce nu trebuie sa faca un actor toata viata lui, cm sa ne pastram energia pentru scena, sa nu ne-o risipim pe eforturi fizice brutale, sa ne cultivam nu doar spiritul, ci si corpul, intrucat: "Aveti o meserie de cursa lunga si nu se stie pe ce motive o puteti abandona". Poate suna simplu, dar eu am tinut cont de toate povetele acelea toata viata. Atat Sanda Toma cat si Draga Olteanu au ramas surprinzator de active, cu o energie ce uimeste. (...).. am descoperit in Sanda si alte talente: de gospodina, de credinta in Dumnezeu si chiar o inclinatie poetica. E vesnic in miscare si grabita, nu sta locului, cu o multime de preocupari si cu resurse inepuizabile. Dar stiu eu daca e chiar asa? Sau fiind singura, se mentine prin vointa!? O vointa de fier, dublata de pasiunea pentru profesia pentru care intreaga viata a avut un cult. Cand greutatile vietii o incoltesc, Sanda se descurca, apeland la umorul de care dispun oamenii inteligenti.
La ea gasesti oricand un sfat bun la nevoie. Dar si spiritul ei critic nu te iarta. Observa imediat orice, si nu de putine ori poti fi derutat de tonul ei, fie la telefon, fie in conversatia obisnuita. E imprevizibila. Dintr-o data simti ca "ceva" nu-i convine, si-ti spune fara menajamente, verde-n fata! Nu suporta sa gusti din fructul crescut si ingrijit de ea (in profesie). E generoasa, dar pana aici - si daca cineva a simtit vreodata intepatura vreunei albinute, fara sa-si dea seama cat de benefica e pentru sanatate, acela n-a inteles nici cat de bun prieten si de nadejde poate fi Sanda. Ea nu suporta lingusirea, e adepta sanatatii morale si, ca orice Scorpion, nu te primeste in familia ei de suflet, daca nu ai un comportament "fair play". Am avut bucuria de a fi impreuna si pe platoul de filmare, intr-un film regizat de Malvina Ursianu, "Aici nu mai locuieste nimeni". Atmosfera era de-o armonie cm rar se mai poate realiza, intre actrite, si, mai ales, in conditii de deplasare. Doamna Malvina are insa o experienta indelungata si stie perfect sa creeze cu un usor zambet conditii de degajare, de eliberare, de armonie, ce deschid usile creatiei.
Am urmarit-o pe Sanda Toma cu cata economie de mijloace, atat de simple si credibile, isi compunea personajul.
Ceea ce am retinut era "taina", firescul, mai precis "acea cheie", in care, farmecul se aseaza pe chipul ei, detasand-o de ceilalti parteneri si punand-o in valoare. E mare lucru. Asta mi-a adus in minte o repetitie a inceputului in care maestrul Vraca ne atragea atentia asupra grijii pe care trebuie s-o aibe actorul atunci cand construieste un personaj; chiar daca e negativ, latura de farmec sa nu-i lipseasca. Aceste vorbe i le spunea lui Dichiseanu si Cristea Avram, la "Antoniu si Cleopatra" de Shakespeare. (Diki a fost urmarit toata viata de aceasta preocupare). Tot la televiziune am mai lucrat la o piesa pusa de regizorul Eugen Todoran, "Copacii mor in picioare" de Cassona.
Atunci am avut ocazia sa constat gama atat de variata a caracterelor pe care Sanda le ofera cu o migala de bijutier (...)
Tot de curand am avut sansa de a o admira pe Sanda Toma, intr-o distributie de elita, in piesa "Cotletele" de Bertrand Blier, stagiunea 1997-1998. Sanda a interpretat rolul Moartea la o cota profesionala de exceptie, situandu-se inca o data printre cei mai buni interpreti.
Pe Sanda Toma o vad pe scena pana la adanci batraneti, scena fiind suprema ei iubire."
Alta Victoria Dobre - "Promotia de aur - Destin si fascinatie"
Editura DU STYLE, 1999
Sursa foto:
https://www.dmtr.ro/artist/toma-sanda/?fbclid=IwAR17fmbfNm1X2MIVYUX8gyBcemGj3YjzcNOLSX8wPNfbaymfzFj4ylR8POs
